In şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române desfăşurată pe 18 iunie, la Reşedinţa patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Daniel, a fost ales Preasfinţitul Părinte Corneliu în scaunul de episcop al Eparhiei Huşilor. Preasfinţia Sa a fost ales cu 43 de voturi, după cum a relatat Mircea Toma (reporter al postului de radio al Patriarhiei Române) pentru Radio TRINITAS, în cadrul emisiunii „România la zi”.

Preasfinţitul Părinte Corneliu Onilă s-a născut în satul Corni-Albeşti, judeţul Vaslui, la 25 iulie 1966, din părinţii Eugen şi Ruxandra Onilă, fiind primul dintre cei trei copii de parte bărbătească.

A urmat Şcoala generală şi Gimnaziul în satul natal, absolvind-o în anul 1980. Între anii 1980-1982 a urmat prima treaptă de liceu în oraşul Vaslui, iar din toamna anului 1982 a început cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamţ, pe care le-a absolvit în anul 1987. În perioada 1988-1992 a urmat cursurile Institutului Teologic Universitar din Bucureşti (respectiv Facultatea de Teologie), absolvindu-l în anul 1992. Între 1992-1996 a urmat cursurile de doctorat, specializarea Noul Testament, la aceeaşi Facultate. Începând cu anul 1993 a studiat la Facultatea de Teologie Protestantă din cadrul Universităţii Marburg – Germania, fiind bursier al Diakonisches-Werk, EKD; din anul 1996 a funcţionat ca asistent în cadrul aceleiaşi Facultăţi, la catedra de Teologie şi Spiritualitate a Bisericii Ortodoxe, sub îndrumarea prof. Hans-Martin Barth.

În data de 21 noiembrie 1997 a fost tuns în monahism la Catedrala Episcopiei Huşilor, a doua zi fiind hirotonit ierodiacon, iar în 23 noiembrie – ieromonah. La 25 decembrie 1997 a fost hirotesit protosinghel. În Eparhia Huşilor a activat mai întâi ca profesor de seminar şi consilier cultural la Centrul Eparhial. În anul 1998 a fost numit de către vrednicul de pomenire PS Episcop Ioachim al Huşilor vicar administrativ al eparhiei şi, la propunerea aceluiaşi ierarh vrednic de pomenire, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române i-a acordat rangul de arhimandrit pe data de 26 iunie 1999.

La 27 octombrie 1999 a fost ales Arhiereu-Vicar al Episcopiei Huşilor, cu titlul de „Bârlădeanul“.

La Episcopia Huşilor s-a ocupat de organizarea Sectorului diaconal-caritativ, organizând cu ajutorul mai multor asociaţii similare, din vestul Europei, Biroul de Asistenţă Socială din cadrul Episcopiei Huşilor. Astfel, prin intermediul Mănăstirii Plankstetten din Germania a dotat cu saltele, paturi, aparatură medicală, medicamente, îmbrăcăminte pentru bolnavi numeroase spitale şi aşezăminte destinate celor în nevoi din judeţul Vaslui. Tot cu acelaşi ajutor a dotat Episcopia Huşilor cu o maşină de teren nouă, destinată activităţii misionare şi caritative. Prin sprijinul elveţiano-olandez a dotat cu cele necesare Spitalul de Psihiatrie din Vaslui, precum şi pe cel de Boli infecţioase din Bârlad.

A fost delegat de Patriarhia Română să participe la numeroase simpozioane, conferinţe şi congrese internaţionale, printre care: Conferinţa cu tema „2.000 de ani de creştinism, realităţi şi perspective“ (Bensheim, Germania 1998); Congresul monahilor benedictini cu tema „Monahismul, spiritualitate şi provocare în Europa“ (Roma 2000); Seminarul organizat de Episcopia Catolică de Haarlem – Olanda, cu tema „Misiunea creştină în Europa secolului XX“ (2001); Simpozionul cu tema „Misiunea creştină şi succesele misionare în Europa“, organizat de către Conferinţa Bisericilor Europene (Varşovia, 2003); Simpozionul cu tema „Mediul înconjurator şi mesajul creştin“ (Zurich, Elveţia 2004); Simpozionul cu tema „Constituţia Europei şi Bisericile creştine“ (Stuttgart, Germania, 2004) ş.a.

În acelaşi timp, a publicat studii şi articole teologice în publicaţiile bisericeşti „Glaube aus der zweiten Welt“, „Una sancta“, „Konfessionskunde“, „Candela Moldovei“, „Mitropolia Olteniei“, „Vestitorul Ortodoxiei“ etc.

În şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române desfăşurată astăzi, 18 iunie, la Reşedinţa patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Daniel, a fost ales Preasfinţitul Părinte Vincenţiu în scaunul de episcop al Eparhiei Sloboziei şi Călăraşilor. Preasfinţia Sa a fost ales cu 39 de voturi, după cum a relatat Mircea Toma (reporter al postului de radio al Patriarhiei Române) pentru Radio TRINITAS, în cadrul emisiunii „România la zi”.

În zilele de 18-19 iunie 2009, la Reşedinţa Patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Printre hotărârile luate se află şi ridicarea Eparhiei Dunării de Jos la rangul de Arhiepiscopie.

SCURT ISTORIC

Secolul I

Sfântul Apostol Andrei propovaduieste în partile Dunarii de Jos. Conform Patimirii Sfântului Andrei – din Sinaxarul constantinopolitan – Sfântul Andrei a predicat în „regiunea Bitiniei si Pontului, în provinciile romane Tracia si Scitia (n. ns. regiunile de la Dunarea de Jos)“, iar Eusebiu de Cezareea mentioneaza ca a propovaduit si în „regiunile care se întind pâna la Dunare“. O traditie locala veche, consemnata la 1794, afirma ca apostolul a ridicat o biserica în zona Serbesti-Barbosi (lânga Galati).

Secolele III-IV

Cruciulita din sidef (1,7 cm x 1,7 cm) cu brate egale, usor latite spre capete si terminate în unghi, din timpul împaratului Elogabalus (218-222), descoperita la Barbosi – Galati.

Cruce pandantiv de sidef (cca 2 cm), de tip immisa, datata cu ajutorul unei monede din vremea împaratului Severus Alexander (222-235), gasita într-o locuinta aflata la sud-est de castellumul roman de la Barbosi-Tirighina (Galati).

Amfora cu inscriptii crestine (chrismonul crestin), descoperita în castellumul de la Barbosi (Galati).

Mormânt de inhumatie crestin, de la Tirighina – Barbosi, al lui Innocens, datat cu monede de la Claudius Goticul (268-270).

Activitatea în sudul Moldovei a misionarului Audias, originar din Mesopotamia.

Sfântul Episcop Efrem, trimis sa propovaduiasca scitilor de la Dunare de patriarhul Ierusalimului, a fost decapitat undeva în zona Dunarii de Jos, pe 7 martie. Particele din moastele sfântului, alaturi de ale celorlalti 6 episcopi din Cherson (Vasilevs, Evghenie, Capiton, Eterie, Agatodor si Elpidie), au fost aduse la Galati, prin parinti din Basarabia, în timpulepiscopului Chesarie Paunescu (actualmente se afla în Cate­drala Episcopala).

Secolele VIII-XIV

Cimitir crestin descoperit la Stoicani, judetul Galati.

Cimitir crestin descoperit la Sendreni (Serdaru, lânga Galati).

Materiale arheologice cu inscriptii crestine, datate în timpul împaratului Roman al III-lea Arghyros (1028-1034), descoperite la Braila.

Necropola crestina la Braila, în punctul „Cetate“, cu înhumari cu cista de piatra.

Secolele XIV – XV

Într-un document din 15 octombrie 1491, prin care se vinde satul Cernica (a fost la nord de comuna Brahasesti, judetul Galati), este amintit „popa Filip“ care a slujit în sat în vremea domniei lui Alexandru cel Bun. Este deocamdata cea mai veche marturie documentara despre existenta unui preot pe teritoriul Episcopiei Dunarii de Jos.

Necropola crestina din vatra medievala a Brailei, sub biserica „Sfântul Arhanghel Mihail“.

Sursa istoricului: Episcopia Dunării de Jos

În zilele de 18-19 iunie 2009, la Reşedinţa Patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Dintre hotărârile luate, menţionăm:

- Proclamarea anului 2010 în Patriarhia Română drept Anul omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti în contextul aniversării anul viitor a 1685 de ani de la Sinod I Ecumenic de la Niceea (325-2010) şi a 125 de ani de la recunoaşterea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (1885 – 2010).

- Canonizarea Cuviosului Ioanichie cel Nou de la Muscel (Argeş), cu ziua de prăznuire la 26 iulie.

- Aprobarea criteriilor pentru ridicarea unor episcopii la rangul de arhiepiscopii şi pentru acordarea rangului de arhiepiscop onorific unor episcopi. În consecinţă, Sfântul Sinod a aprobat ridicarea la rangul de Arhiepiscopie a Episcopiei Râmnicului, Epsicopiei Romanului, Episcopiei Buzăului şi Vrancei, Episcopiei Argeşului şi Muscelului, Episcopiei Dunării de Jos şi a Episcopiei Aradului.

Pentru activitate ierarhică pilduitoare şi slujire chiriahală deosebită şi îndelungată a Bisericii, au fost ridicaţi la rangul de Arhiepiscopi onorifici Preasfinţitul Părinte Iustinian Chira, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, şi Preasfinţitul Părinte Ioan Selejean, Episcopul Covasnei şi Harghitei.

În urma ridicării Episcopiei Romanului la rangul de Arhiepiscopie cu titulatura nouă de Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, Preasfinţitul Părinte Ioachim Băcăuanul a fost ridicat la rangul de Episcop vicar.

- Aprobarea înfiinţării Episcopiei Devei şi Hunedoarei, cu reşedinţa în municipiul Deva şi cu jurisdicţia în judeţul Hunedoara.

- Aprobarea Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Episcopiei Ortodoxe a Italiei, adoptat de Adunarea eparhială a acestei eparhii şi avizat de Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale.

- Aprobarea derulării de către Patriarhia Română a proiectului social-educaţional Alege şcoala cu scopul prevenirii şi combaterii abandonului şcolar.

- Aprobarea unor măsuri concrete privind disciplina administrativ-financiară în Biserică la toate nivelele – parohie, mănăstire, protopopiat, eparhie, mitropolie şi patriarhie -, în conformitate cu Legiuirile bisericeşti şi legislaţia în vigoare.

- În urma alegerii Preasfinţitului Părinte Vincenţiu în postul de episcop al Sloboziei şi Călăraşilor, la propunerea statutară a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod a aprobat desemnarea Preasfinţitului Părinte Ciprian Câmpineanul, episcop vicar patriarhal, ca secretar al Sfântului Sinod şi Sinodului Permanent, începând cu 1 iulie 2009.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

Sursa: Basilica