Reportajul documentar readuce în atenţie faptele de vitejie ale unor eroi români din cel de-al doilea război mondial. Faptele lor de arme, necunoscute publicului larg, sunt pilduitoare pentru o generaţie care a sacrificat totul pentru păstrarea demnităţii armatei române, pentru credinţă şi pentru ţară.
Participă: Radu Mărculescu, autorul cărţii “Patimi şi iluminări din captivitatea sovietică”, Gabriel Constantinescu, director al revistei “Puncte Cardinale” din Sibiu, Maria Constantinescu, fost deţinut politic, general de aviaţie Ion Di Cezare, , general de aviaţie Dan Stoian, Costion Nicolescu, cercetător la Muzeul Ţăranului Român, dr. Florin Mătrescu, autorul cărţii “Holocaustul Roşu”.
Ministerul Sănătăţii şi Politicii Sociale a anunţat că în maxim trei zile vor fi distribuite în centrele sanitare 400.000 de doze de vaccin împotriva gripei A, pentru femeile însărcinate.
În Spania a început, astăzi, imunizarea persoanelor care prezintă cele mai multe riscuri de a contacta virusul gripei AH1N1, cu excepţia femeilor însărcinate. “Viitoarele mame vor fi vaccinate numai cu “Panenza”, un antidot special, care nu are efecte negative”, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătăţii şi Politicii Sociale, citat de ziarul “ABC”.
Vaccinul este produs de compania Sanofi Pasteur şi a fost aprobat abia sâmbătă de Agenţia Spaniolă de Medicamente. Reprezentanţii agenţiei au evaluat studiile şi testele realizate de compania care produce vaccinul şi au considerat că antidotul nu pune în pericol sănătatea mamei şi copilului. Centrele sanitare din Spania vor primi 400.000 de doze de vaccin “Panenza”.
“Sperăm că în două-trei zile, vaccinurile pentru femeile însărcinate vor ajunge în Spania. Până la sfârşitul săptămânii, viitoarele mame vor putea fi imunizate împotriva gripei A”, a anunţat ministrul spaniol al Sănătăţii, Trinidad Jimenez. Vaccinul produs de compania Sanofi Pasteur va fi folosit şi pentru vaccinarea femeilor însărcinate din Franţa, Germania, Italia, Belgia şi Luxemburg.
O biserică ortodoxă armenească din Turcia, datând din secolul XII, considerată a fi fost prima din Anatolia, a fost redeschisă ieri, duminică, 8 noiembrie 2009, după un an de renovări, a informat presa locala.
O slujbă specială şi Sfântă Liturghie au avut loc cu această ocazie în Biserica Sfântul Grigorie Luminătorul
din Kayseri, în centrul Turciei, officiate de către Arhiepiscopul Aram Ateshian din Patriarhia armeană a Turciei, situată în Istanbul (Nord Vest), a declarat agenţiei de ştiri Anatolia.
Conform unui purtător de cuvânt al Patriarhiei, Biserica a fost închisă pentru aproape un an de lucrări. Ultimele lucrări de întreţinere în constructii, datand din anii 1990, a spus Luiz Bakar într-o declaraţie către AFP.
Presa turcă a văzut în aceasta, o reînnoire a relaţiilor de apropiere istorice dintre Turcia şi Armenia, care au semnat unele acorduri de reconciliere, pe 10 octombrie.
Relaţiile dintre turci şi armeni sunt bântuite, timp de aproape un secol, de amintirea masacrelor şi deportările de armeni în ultimii ani ai Imperiului Otoman 1915 – 1917 (mai mult de un million şi jumătate de morţi, conform Armeniei, 300.000-500.000 conform Turciei, care respinge termenul de genocid).
În Italia, aproximativ 84% din populaţie s-a declarat în favoarea prezenţei crucifixului în şcoli, conform unui sondaj de opinie, ale cărui rezultate au fost publicate duminică, 8 noiembrie 2009, incheiat la cinci zile după decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului prin care se interziceau crucifixele în şcolile din peninsulă.
La întrebarea: “crucifixul ar trebui să fie expus în clasă?”, 84% dintre respondenţi au răspuns cu “da”, 14% au spus “nu” şi 2% s-au declarat a fi indecişi, conform sondajului de opinie publicat de cotidianul Corriere della Sera.
Dintre cei care nu au mers niciodată la messă, 68% spun că îşi doresc prezenţa crucifixelor, acest procent urcând la 86% pentru cei care merg “de mai multe ori pe an” la messă, şi la 93% în rândul celor care sunt prezenţi “cel puţin o dată pe săptămână” la biserică.
Potrivit analistului politic Renato Mannheimer, cea mai mare parte a italienilor consideră crucifixul, “în primul rand, ca fiind un simbol ce reaminteşte de tradiţiile culturale şi sociale” ale ţării, fără a nega însă şi “semnificaţia religioasă a crucii”.
Sondajul a fost realizat de Institutul ISPO, pe un eşantion de 801 persoane, cu o marjă de eroare de 3,5%.
Cu 5 zile în urmă, Curtea de la Strasbourg a decis că prezenţa crucifixului se opune atât dreptului părinţilor de a-şi educa propriii copii conform convingerilor lor cât şi dreptului copiilor la libertatea de religie.
Cunosc un virus care face miliarde de victime şi nimeni nu se alarmează; nu apare în presă, nici în comunicatele OMS, nici în dezbaterile politice, nici în discuţiile oamenilor de pe stradă; ba chiar nici în discursul oficial al organului cel mai abilitat să-l detecteze şi să dea alarma: Biserica.
Vorbesc despre Virusul Vieţii Porcine: păcatul.
Dimpotrivă, toată media, ca un fel de tele-aspersor gigantic, îl pulverizează non-stop în inimile oamenilor; apoi tot ea îi înregistrează, cu regizată stupoare şi cu mari beneficii financiare, efectele; care, cumulate, duc la dispariţia vieţii umane şi înlocuirea ei cu viaţa porcină.
O verificare a stadiului până la care a pătruns în noi virusul vieţii porcine este şi gripa porcină.
Cum reacţionează omenirea la acest virus? Ca o turmă de porci care o ia la fugă pe povârnişul acceptării oricărui mod de supravieţuire? Al oricărei soluţii?
Dacă răspunsul e afirmativ, atunci virusul vieţii porcine şi-a făcut efectul deplin. Căci fără el, nici cel al gripei porcine nu ar avea succes…
Ceea ce ne trebuie, înainte de toate, este un vaccin împotriva virusului vieţii porcine, împotriva păcatului. Iar, singurul testat clinic timp de 2000 de ani şi dovedit absolut sigur, este Ortodoxia: viaţa lui Hristos.
Singura condiţie e să găsim un duhovnic în stare să ni-l administreze…
O avocată spaniolă de origine marocană, musulmană, a protestat în faţa autorităţilor judiciare spaniole, după ce a fost exclusă dintr-un proces, la care aceasta a participat, pentru refuzul de a renunţa la voalul său, a raportat miercuri, 11 noiembrie 2009, ziarul El Pais.
Zoubida Edidit Barik a fost exclusă din sală, la Madrid, în data de 29 octombrie 2009, pe motiv că participa la un proces legat de terorismul islamic, de judecătorul Javier Gomez Bermudez, conform ziarului spaniol.
Ea nu îşi apăra clientul, dar purta robă de avocat şi voal. A părăsit sala, la cererea judecătorului, dar apoi s-a plâns Consiliului General al Magistraturii, pentru “discriminare” şi “abuz de putere.”
Conform acesteia, articolul privind ţinuta avocaţilor, în statutul profesiei, datând din 2001, specifică doar că avocaţii sunt obligaţi să poarte “roba” şi să îşi “adapteze ţinuta demnităţii şi prestigiului robei pe care o poartă şi respectului pentru justiţie”.
El Pais mai explică, de asemenea, că Zubaida Edidit Barik, titulara unei diplome a Universităţii Mohammed V din Rabat, şi avocată a Barouloi din Madrid, din luna februarie a anului trecut, a asistat la doisprezece procese în Spania, fără să i se ceară să renunţe la voalul său.
În Spania, guvernul socialist al lui Jose Luis Rodriguez Zapatero se opune reglementării purtării voalului, în special în şcoli, o măsură care ar crea tensiuni cu comunitatea musulmană.
Judecătorul Bermudez, a mai exclus deja în septembrie, într-un alt proces, o femeie martor care purta burqa, pe motiv că acesta nu putea să îi vadă faţa.
El a ajuns în cele din urmă la un acord cu acestă femeie, ea ridicându-şi voalul în timpul mărturiei, aşezată insa cu spatele la public şi la aparatele de fotografiat.
Adrian Paunescu este scriitorul pe care romanii il apreciaza cel mai mult pentru ceea ce a facut in domeniul sau de activitate in ultimii 20 de ani, indica un sondaj CURS, citat de Ziare.com, realizat in perioada septembrie – octombrie 2009.
In clasamentul CURS, Adrian Paunescu, ales ca cel mai apreciat scriitor roman de 30,7% dintre subiecti, este urmat de Mircea Cartarescu – 10,5%, Mircea Dinescu – 5,7% si Corneliu Vadim Tudor – 4%.
Ana Blandiana, Ion Cristoiu si Octavian Paler s-au situat pe ultimele locuri cu 3,8%, 3,2% si, respectiv, 2,3% din optiunile celor intervievati.
Sondajul CURS a fost realizat in perioada septembrie – octombrie, pe un esantion de 1.602 persoane.
Papa Benedict al XVI-lea va călători în Malta, în perioada 17 – 18 aprilie 2010, a anunţat sâmbătă, 14 noiembrie 2009, din Valletta, Arhiepiscopul de Malta, Monsegnor Paul Cremona.
Această vizită va marca 1.950 de ani de la naufragiul Sfântului Apostol Pavel pe insulă, care a şi condus de altfel la formarea creştinismului în Malta.
Potrivit Faptelor Apostolilor, deplasându-se din Ţara Sfântă în Roma, unde urma să fie judecat ca rebel politic, Sfântul Pavel a naufragiat în Malta, în jurul anului 60 după Hristos. El a devenit de atunci patronul spiritual.
Papa Benedict al XVI-lea va ajunge aici la o zi după ziua de naştere (a 83-a aniversare) şi va părăsi insula la o zi înainte de împlinirea a 5 ani de alegerea sa ca Papă.
Detalii cu privire la vizită nu au fost dezvăluite, dar am aflat din unele surse că Papa, care va sosi la amiază, se va întâlni cu autorităţile locale, urmând să viziteze Peştera Sfântului Pavel, în satul Rabat (nordul insulei) .
A doua zi, Papa va oficia o messă în aer liber, înainte de întâlnirea cu tineretul catolic. El va părăsi insula în seara zilei de duminică.
De când a devenit Papă, în 2005, Benedict al XVI-lea a întreprins treisprezece vizite apostolice în afara Italiei.
Aceasta va fi a treia vizită a unui Papă în Malta, după cele două ale Papei Ioan Paul al II-lea, în 1990 şi 2001.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sarbe, Pavle, a decedat duminica la varsta de 95 de ani intr-un spital din Belgrad, informeaza agentia Beta, citata de AFP.
Biserica Ortodoxa Sarba a confirmat moartea patriarhului Pavle, a anuntat postul public de televiziune RTS.
Mitropolitul Amfilohije, adjunctul patriarhului de mai multi ani, a declarat ca tocmai a aflat de moartea acestuia, mai precizeaza RRS, citat de AFP.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sarbe a fost internat in spitalul militar din Belgrad in urma cu doi ani, din cauza mai multor probleme de sanatate, a caror natura nu a fost dezvaluita niciodata de autoritatile religioase.
Pavle a preluat conducerea Bisericii Ortodoxe Sarbe in 1990, chiar inainte de destramarea sangeroasa a Federatiei Iugoslave.
Biserica Ortodoxa a castigat o mare influenta in randul populatiei sub autoritatea sa.