Intrarea Maicii Domnului este sarbatorita in fiecare an, pe 21 noiembrie. Este sarbatoarea in amintirea zilei in care, Sfintii Ioachim si Ana au adus-o pe fiica lor Maria, in varsta de trei ani, la templu. Aici a fost intampinata de marele preot Zaharia, tatal Sfantului Ioan Botezatorul, care a dus-o in cea mai sfanta incapere din acest loc, in Sfanta Sfintelor, unde va ramane pana la varsta de 15 ani. Desi sunt persoane care afirma ca lucrul acesta era cu neputinta, totusi Biserica, in cantarile ei afirma: “Ceea ce s-a hranit in Sfanta Sfintelor, celei imbracate cu credinta si cu intelepciune si cu neintinata feciorie, mai marele Gavriil i-a adus din ceruri inchinaciune”. Informatii despre acest eveniment din viata Maicii Domnului avem in “Evanghelia dupa Iacov” sau “Protoevanghelia”, o scriere apocrifa din secolul al II-lea. Precizam ca dintre sarbatorile inchinate Maicii Domnului, numai “Bunavestire” are la baza un eveniment istoric consemnat in Sfanta Scriptura (Luca I, 26-38). Despre celelate sarbatori, evangheliile canonice nu ne dau marturii, informatiile provenind din Sfanta Traditie si din evangheliile necanonice (apocrife).

Parintele profesor Ene Braniste afirma ca aceasta sarbatoare a luat nastere in secolul VI. “La 20 noiembrie 543, Justinian a zidit la Ierusalim, langa ruinele templului, o biserica inchinata Sfintei Fecioare, care, spre deosebire de una mai veche, a fost numita biserica Sfanta Maria “cea noua”. Conform obiceiului, a doua zi dupa sfintire, adica la 21 noiembrie, a inceput sa fie serbat hramul (patronul) bisericii, adica insasi Sfanta Fecioara, serbarea fiind consacrata aducerii ei la templu”.

In Apus, sarbatoarea a fost adoptata de papa Grigorie XI-lea, care a cinstit-o pentru prima data in anul 1374, la Avignon.

Pentru ca bucuria sarbatorii sa nu fie umbrita de post, Biserica a randuit ca pe 21 noiembrie sa fie dezlegare la peste. Nu este intamplator ca incepand cu data de 21 noiembrie, in cadrul slujbei Utreniei se canta Catavasiile: “Hristos Se naste, slaviti-L!…” Este o sarbatoare care ne pregateste si pe noi sa-L facem pe Hristos sa se nasca tainic in noi. Unde primeste Fecioara Maria vestea ca-L va naste pe Hristos? In Biserica. Unde are loc prefacerea painii si a vinului in Trupul si Sangele lui Hristos? In Biserica. Deci, nu in afara ei va reusi omul sa faca din chipul sau, un chip al lui Hristos. Fiecare din noi trebuie sa stie si sa inteleaga totul, atat ceea ce se vede si se aude, cat si ceea ce nu se vede si nu se aude in biserica. Nu e suficient sa stim ca Fecioara Maria a fost dusa la Templu si a stat pana la varsta de 15 ani. Aceasta este, simplu, istorie. Important este sa patrundem in intelesul profund al evenimentului istoric si sa descoperim ca prezenta ei in Sfanta Sfintelor, e roditoare: face ca Fiul lui Dumnezeu sa Se nasca din ea. Deci, Hristos se va naste, muri si va invia tainic cu tot omul care vietuieste in Biserica. In aceasta zi, copiii pun crengi de mar in vase cu apa. Acestea, tinute la lumina si caldura, inmuguresc si infloresc, si sunt folosite in noaptea de Anul Nou drept sorcove. Sa nu uitam ca in colindele romanesti se canta, in plina iarna, despre florile dalbe, flori de mar, sau despre marut, margaritar. Daca am fi cu luare aminte la colinde, nu am avea cum sa nu ne intrebam ce mar ar putea face in decembrie flori dalbe? Si de ce mar? Pentru ca stramosii nostri stiau de la batranii lor ca acea joarda a Sfantului Nicolae trebuie sa fie una de mar, iar daca aceea inflorea pana de Nasterea Domnului, inseamna ca sfantul a mijlocit pentru iertarea celui caruia i-a daruit crenguta, flori dalbe.

Adrian Cocosila

sursa: crestinortodox.ro

Astăzi se împlinesc 3 ani de la trecerea în Biserica biruitoare a părintelui Gheorghe Calciu.

“Patriarhia Romană consideră nedreaptă recenta hotărare a Curţii Europene a Drepturilor Omului prin care statul italian este obligat să elimine crucifixele din şcolile publice deoarece constituie un atentat la adresa identităţii religios-spirituale a poporului italian şi, implicit, a majorităţii cetăţenilor europeni”, anunţă intr-un comunicat biroul de presă al Patriarhiei Romane. Sub pretextul apărării drepturilor şi libertăţilor unei minorităţi agresive şi intolerante faţă de valorile impărtăşite public de către o majoritate creatoare de cultură şi civilizaţie pe continentul european, asistăm din nou la o incercare de minimalizare a rolului şi contribuţiei creştinismului la cultura şi civilizaţia Europei. Această intenţie a fost evidentă cu prilejul redactării Proiectului Constituţiei Europei Unite (2003), atunci cand au existat ample dezbateri pentru introducerea unei menţiuni speciale referitoare la rădăcinile creştine ale Europei. Această menţiune nu a mai fost inclusă in textul final al Constituţiei din cauza faptului că un curent antireligios şi autosuficient, sub pretextul principiului neutralităţii, a dorit cu orice preţ să impună o viziune specifică despre ceea ce inseamnă laicitatea puterii de stat. Din păcate, atunci, au fost ignorate total principiile Tratatului de la Amsterdam (1997) care au stabilit in mod expres faptul că “Uniunea Europeană respectă şi nu aduce atingere statutului de care beneficiază in baza dreptului naţional Bisericile, asociaţiile sau comunităţile religioase din statele membre”. Prin astfel de hotărari, inclusiv ca cea a CEDO impotriva statului italian, se remarcă o tendinţă de uniformizare sub pretextul protejării pluralismului şi de exilare a religiei in spaţiul privat, aşa cum se intampla in timpul regimului comunist din Europa răsăriteană, cand o minoritate ideologică persecuta credinţa, tradiţia şi cultura majorităţii.

Fundamentul creştin al Europei nu reprezintă doar o simplă rădăcină, ci o matrice valorică ce conferă o identitate specifică culturii şi civilizaţiei europene, care contribuie la educaţia şi formarea personalităţii omului cu o atitudine pozitivă şi responsabilă faţă de sine şi faţă de societate, deschisă şi tolerantă faţă de alte religii şi alte valori. “Apreciem că o societate nu poate exista fără simboluri, iar dacă simbolurile creştine religioase devenite simboluri naţionale culturale laice vor fi excluse din spaţiul public, alte simboluri (comercial-consumiste, pragmatiste, nihiliste şi globalizante) le vor lua locul, aducand cu sine confuzie in loc de convergenţă şi revoltă in loc de respect reciproc”, precizează, in incheiere, Patriarhia Romană. Reactii de protest in Italia si la Vatican in urma deciziei CEDO de condamnare a expunerii crucifixelor in scolile publice Decizia CEDO privind condamnarea statului italian pentru ca incalca dreptul la libertate religioasa prin expunerea crucifixelor pe peretii claselor din scolile publice a starnit reactii de protest in Italia si la Vatican, acest subiect fiind prezentat in deschiderea primelor pagini ale jurnalelor italiene la inceputul lunii noiembrie. Potrivit Agerpres, La Repubblica mentioneaza ca aceasta decizie a CEDO, exprimata in urma recursului unei cetatene italiene cu origini finlandeze si argumentata prin caracterul laic al constitutiei Republicii Italiene, a fost receptata negativ atat de fortele coalitiei majoritare de centru-dreapta, cat si de cele ale opozitiei de centru-stanga, satisfactie fiind exprimata doar de micul partid de extrema stanga Rifondazione Comunista. Ministerul Educatiei a subliniat din nou pozitia sa oficiala, aratand ca prezenta crucifixului in salile de clasa nu reprezinta adeziunea la catolicism, ci este un simbol al traditiei italiene. Pe de alta parte, guvernul de la Roma a anuntat ca a inaintat recurs fata de decizia CEDO. “Traditia antica a crucifixului nu poate fi ofensatoare pentru nimeni. Cred ca in legatura cu probleme delicate cum este aceasta se ajunge ca bunul-simt sa fie victima a dreptului”, a declarat secretarul general al formatiunii de opozitie PD, Pier Luigi Bersani, fost militant al partidului comunist italian.Reactii critice fata de decizia Curtii de la Strasbourg au venit, firesc, si din partea Conferintei Episcopilor Italieni si a Sfantului Scaun. “Crucifixul a fost intotdeauna un semn de iubire de Dumnezeu, de unitate si de primire pentru intreaga umanitate. Este deplasat sa fie considerat un semn de diviziune, excludere sau de limitare a libertatii”, a declarat parintele Federico Lombardi, purtatorul de cuvant al Vaticanului, adaugand si faptul ca decizia CEDO a fost primita cu “stupoare si amaraciune”, fiind “o eroare si o miopie”.

sursa: ziua.net

Deși Ministerul Sănătăţii vrea să introducă lecţii de sexualitate din prima zi de şcoală, majoritatea părinților români din Spania dezaprobă iniţiativa autorităţilor, considerând-o o exagerare.

Pe lângă reforma Legii Avortului, Legea Sănătăţii Sexuale şi Reproductive, pe care Ministerul Sănătăţii din Spania o pregăteşte pentru sfârşitul acestui an, va include şi un plan de educaţie sexuală care se va desfăşura în şcoli, încă din clasa întâi. Autorităţile spaniole sunt îngrijorate de numărul mare de avorturi în rândul minorelor.

Prin introducerea noului proiect, se urmăreşte pregătirea copiilor pentru o educaţie sexuală sănătoasă, încercându-se astfel reducerea numărului de sarcini nedorite şi a bolilor cu transmitere sexuală din rândul tinerilor.

Propunerea de implementare a noului program va fi prezentată de guvern, urmând a fi discutată în Plenul Congresului, cel mai probabil la şedinţa din 26 noiembrie.  Dacă planul va fi aprobat, cursurile de educaţie sexuală ar urma să fie predate de personal specializat, format din asistente medicale şi farmacişti.

„O mare tâmpenie“

Proiectul este privit cu multă reticenţă de către părinţilor elevilor din şcolile primare, care consideră că aceste cursuri ar trebui predate tinerilor de peste 15 ani. Este şi cazul româncei Ionela Cărbuneanu (35 de ani), originară din Bucureşti, mămică a două fete, de 12, respectiv, 8 ani.

„Este o mare tâmpenie! Cum să-i spui unui copil de clasa întâi sau a doua, chestiuni legate de sex, când el abia învaţă să scrie?“, ne întreabă tânăra mămică stabilită la Madrid de cinci ani. Ionela crede că acest plan de educaţie sexuală este benefic adolescenţilor. „S-a făcut prea mult tam-tam în Spania cu legea avortului şi, cu siguranţă, se vor lua măsuri de acest gen“.

„Mi se pare exagerat!“

Liliana Iotu (36 de ani), din Castellon, are un băieţel în clasa întâi. „Mi se pare exagerat ceea ce vor ei să facă, eu nu sunt de acord cu introducerea acestor cursuri atât de devreme. Poate pe la 10-11 ani. Acum n-ar mai lipsi decât să înveţe şi despre sex şi să se joace apoi de-a sexul cu ceilalţi copii“, spune indignată Liliana.

Stabilită de trei ani la Tarragona, familia Ilaş are o fată de 10 ani, Ioana. „Nu sunt convinsă că ce vor face ei va fi un lucru bun. Dacă s-ar organiza bine aceste cursuri, astfel încât să răspundă la nevoile copiilor de vârsta Ioanei, aş fi de acord. La vârste mai fragede, mi se pare deja că se forţează lucrurile. Să lăsăm copiii să înveţe mai întâi să se joace şi să descopere lumea“, conchide mama fetei, Angelica Ilaş (37 de ani).

sursa: adevarul.es