Iubiti credinciosi,

Daca in prima duminica a Sfantului si Marelui Post, Biserica sarbatoreste biruinta Ortodoxiei prin afirmarea cultului sfintelor icoane, cea de-a doua duminica, numita a Sfantului Grigorie Palama, este marcata cea de-a doua biruinta a Ortodoxiei, prin invatatura despre harul dumnezeiesc necreat si vederea luminii dumnezeiesti.

Aceasta biruinta se leaga de numele Sfantului Grigorie Palama, desi nu el este autorul acestei invataturi. Ea apartine Bisericii lui Dumnezeu si este revelata in Sfanta Scriptura, transmisa de Sfintii Parinti, pastrata vie in dogma si traditia de rugaciune a Bisericii. Sfantul Grigorie Palama este cel care a reafirmat aceasta invatatura atunci cand rationalismul parea sa se transforme intr-o noua erezie.

Pe invatatura despre lumina dumnezeiasca se bazeaza practica rugaciu­nii inimii sau chemarii numelui lui Iisus Hristos, cunoscuta atat monahilor, cat si celorlalti credinciosi ai Bisericii Ortodoxe. In vremea noastra, in spe­cial tinerii Bisericii si-au indreptat atentia spre cunoasterea si aplicarea aces­tei invataturi a Bisericii, prin care cele pamantesti se curatesc si se armo­nizeaza cu cele ceresti.

Randuirea acestor sarbatori la inceputul Sfantului si Marelui Post dez­valuie o legatura profunda care exista intre ele, dar si o anumita semnificatie a postului. Dupa cum stim, temeiul zugravirii icoanelor este intruparea Fiului lui Dumnezeu, prin care Cel Nevazut se face vazut luand chip de rob, iar credinta in vederea luminii dumnezeiesti se intemeiaza pe faptul minunat al schimbarii la fata a Domnului. Fiul lui Dumnezeu S-a smerit luand chipul omului, “chip de rob” cum spune Epistola catre Filipeni (2, 7). Dar El le-a aratat ucenicilor Sai slava Sa dumnezeiasca, pe cat le era lor cu putinta a primi. Pe muntele Schimbarii la Fata ucenicii au contemplat cu ochi trupesti, dar induhovniciti, slava lui Dumnezeu.

Intreaga lucrare dumnezeiasca a venirii si petrecerii lui Iisus Hristos in lume are in vedere apropierea omului de Dumnezeu. El se pogoara intr-atat incat se face asemenea omului, pentru a-l castiga pe om la asemanarea cu El, asa cum spune Acatistul Bunei Vestiri, Condacul 10: “cu asemanarea chemand pe cel asemenea”.

Trebuie sa intelegem, deci, intruparea si Schimbarea la Fata a Domnului Iisus Hristos in perspectiva implinirii acestui plan dumnezeiesc. Sensul comun care se descopera in aceste doua momente este acela ca nu numai sufletul participa la cunoasterea lui Dumnezeu si se impartaseste de El, ci si trupul omului. Prin intruparea lui Hristos, trupul omenesc devine trupul lui Dumnezeu si aceluiasi trup i se dezvaluie slava dumnezeiasca.

De ce sunt aceste sarbatori asezate la inceputul Postului Mare? Am inteles Duminica Ortodoxiei, a sarbatorii sfintelor icoane, ca pe o revarsare de lumina in viata noastra, aratandu-ne ca postul curatitor pentru suflet si trup este calea noastra de transfigurare, pentru a ne imbraca in lumina in­vierii, in vesmant de slava, asemenea sfintilor din icoane. Duminica Sfan­tului Grigorie Palama ne descopera din nou ca postul inseamna iluminare.

In disputele cu umanistii, care nu credeau decat intr-o cunoastere ratio­nala a iui Dumnezeu, Sfantul Grigorie Palama marturiseste ca viata in Dum­nezeu nu este cu putinta daca omul nu se curateste prin implinirea poruncilor si prin asceza. Cunostinta dobandita pe cale rationala nu este curatitoare de patimi, de aceea Sfantul Grigorie Palama a marturisit, urmand invataturii Sfintilor Parinti, ca vederea duhovniceasca incepe prin curatirea vietii. Daca Dumnezeu S-a aratat trupului si sufletului pentru ca acestea, unite, sa-L poata cunoaste, inseamna ca si trupul si sufletul trebuie sa se curateasca impreuna de toate intinaciunile, pentru a-L vedea cu adevarat pe Dumnezeu si nu inchipuiri nascute din patimi si din ratacirea mintii.

Asa cum explica un parinte contemporan, in timpul primelor doua sap­tamani ale Postului Mare viata ascetica apare drept “o adevarata marturisire dogmatica”, pentru ca, postind, marturisim credinta in intruparea si schim­barea la fata a Domnului, prin care Hristos a indumnezeit trupul omenesc si l-a facut partas slavei Sale.

Dupa cum am mai spus, primele doua duminici din Postul cel Mare sunt sarbatorile biruintei Ortodoxiei: prima impotriva iconoclasmului, a doua impotriva umanismului filosofic, iar noi trebuie sa le serbam de fiecare data cu toata bucuria si maretia care se cuvin unor astfel de biruinte. Ele sunt momente de mare triumf, dar nu lasa loc de triumfalism, pentru ca dreapta credinta nu este meritul nostru, ci darul nepretuit al lui Dumnezeu. Cu putearea Lui credinta a rasturnat si a biruit cugetarea lumeasca. Sarbatorile acestei biruinte contin pentru noi o porunca mantuitoare: cugetarea noastra lumeasca trebuie biruita de credinta adevarata si curata in Dumnezeu. Postul este, mai mult decat orice alta perioada, prilejul pentru o astfel de biruinta.

L-am sarbatorit ieri pe Sfantul Cuvios Ioan Scararul sau Sinaitul, cum mai este cunoscut, cel caruia, ca si Sfantului Grigorie Palama si Sfintei Maria Egipteanca, Biserica i-a dedicat si o duminica din Sfantul si Marele Post. Acest parinte a exprimat prin simbolul a treizeci de trepte urcusul spre desavarsire, prin biruirea patimilor si dobandirea virtutilor. Aceasta scara, alcatuita dupa simbolul anilor Mantuitorului, inchipuie cresterea si maturi­zarea duhovniceasca a credinciosului, pregatirea lui pentru imparatia ceru­rilor, pentru intalnirea fata catre fata cu Hristos.

Desavarsirea inseamna pentru orice crestin implinirea credintei lui in Dumnezeu. Hristos ne-a poruncit: “Fiti desavarsiti, precum si Tatal vostru desavarsit este!”. Sa nu ni se para desavarsirea o tinta imposibil de atins, nici sa nu o confundam cu implinirea seaca a unui numar de precepte. Atat Scara Sfantului Cuvios Ioan Sinaitul, cat si invatatura Sfantului Grigorie Palama, ca de altfel intreaga invatatura a Scripturii, a Sfintilor Parinti si vietile sfintilor marturisesc faptul ca desavarsirea este lucrarea lui Hristos in cei care L-au primit prin credinta curata. Hristos este cel Care desavarseste in om chipul dumnezeiesc, in masura in care si omul se deschide lucrarii Mantui­torului, iar credinta sa este “lucratoare prin iubire” (Gal. 5, 6).

Parintii spun ca fiecare pacat pe care il savarsim este o lepadare de Dum­nezeu, o nelucrare a credintei, o ucidere a iubirii. Sfantul Grigorie Palama, Sfantul Ioan Scararul si toti sfintii sunt icoane ale credintei biruitoare impo­triva faptelor, cuvintelor si gandurilor pacatoase. Ei ne sunt daruiti de Dum­nezeu pentru a avea in ei pilde adevarate, caci noi, cei nedesavarsiti suntem, paradoxal, si biruitori, prin credinta noastra, si biruiti, prin micile sau marile lepadari zilnice, care sunt pacatele.

Toti marturisim, fara sa mintim, “Cred Doamne” si cu toate acestea sunt pacate pe care le facem in fiecare zi, de cele mai multe ori fara sa ne dam seama. Nu cadem pentru ca nu avem credinta, ci cadem pentru ca nu ne lucram credinta, pentru ca nu o punem in fiecare gand, in fiecare cuvant si in fiecare fapta. Pentru ca nu ne statornicim credinta in fiecare privire, in fiecare dorinta, in fiecare gand si in fiecare aspiratie. Aceasta inseamna pen­tru noi “lepadare de credinta” atunci cand savarsim pacatele, chiar si cele asa-zis “mici”, obisnuite. Ne lepadam de credinta noastra pentru ca nu o transpunem in fiecare fapta a trupului si a sufletului si o lasam astfel sa impotriva unor astfel de lepadari si pentru biruinte ca acelea ale sfintilor sunt randuite postul si praznicele duminicale care preced Sfintele Pasti. Postul este un prilej de a ne apropia mai mult faptele, cuvintele si gandurile noastre de credinta in Hristos. Postul este prielnic pentru oglindirea credintei in lucrurile care ne definesc viata zilnica: in hrana, in somn, in osteneli, in faptele de milostenie, in cuvintele de rugaciune, in gandurile de pocainta.

Este timpul cel mai mare vrajmas al nostru? Postul este ocazia noastra de a-l birui, umplandu-1 cu intovarasirea noastra cu Hristos. Gresim adesea fata de aproapele prin cuvinte nesocotite, izbucnite din manie sau din alte patimi? Sa traim postul prin mai multa tacere, prin cuvinte bune si folosi­toare si prin repetarea atenta a rugaciunii “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul!”. Este gandirea noastra ingra­dita de neputinte trupesti si sufletesti? Iata, Postul cel Mare este sansa de a birui prin dreapta credinta orice stramtorare. Sunt sufletul si trupul nostru doi tovarasi dezbinati din cauza tendintelor contrare, care incetinesc avantul dupa Dumnezeu? Postul Pastilor si Duminica Sfantului Grigorie Palama sunt prilej reunirii lor prin credinta ca Dumnezeu S-a intrupat si Si-a aratat oame­nilor slava, pentru a nu lasa moartea sa-i rapeasca iubirii Sale.

Este vremea sa imputinam de buna voie hrana cea trecatoare, care imbuiba si creste in noi patimile, de dragul hranei ceresti, care nutreste vir­tutile, curatia, rugaciunea, dragostea de Dumnezeu si de semeni. Pentru bel­sugul de har pe care Dumnezeu il revarsa peste noi, putem spune ca postul inseamna saturare si desfatare.

In cea de-a treia duminica a Postului Mare, Biserica a randuit inchinarea Cinstitei si de Viata Facatoarei Cruci. Privind spre icoana jertfei lui Hristos, sa luam cu noi o stihira care s-a citit in aceasta saptamana: “Vremea postului este vesela. Pentru aceasta saturandu-se destul de curatia cea luminata, de dragostea cea curata, de rugaciunea cea luminoasa si de alte multe virtuti, sa strigam luminat: Cruce a lui Hristos preasfanta, ceea ce ai odraslit desfatarea vietii, invredniceste-ne pe toti a ne inchina tie cu inima curata, dandu-ne iertare si mare mila”.

Prea Sfintitul Ambrozie

sursa: crestinortodox.ro

Avva Pimen l-a intrebat pe un Avva Nistheroos de unde a dobandit o asemenea virtute, incat orice tulburare s-ar fi intamplat in chinovie el nu deschidea gura, nu se amesteca, nu judeca pe nimeni.

El a raspuns:

- Iarta-ma, avva. Cand am intrat, la inceput, in chinovie, am zis cugetului meu: “Tu si un magar sunteti una. Asa cum magarul lovit nu scoate nici un cuvant, nu ocaraste si nu judeca si nu raspunde nimic, tot asa si tu.” Cum zice psalmul: “Ca un dobitoc m-am facut in fata Ta si tot timpul voi fi cu Tine.”

Printre cei care sunt interesați să cumpere satele se află mai multe agenții imobiliare și particulari, care s-au gândit la un proiect sau la o afacere.

Pe pagina web Pueblosabandonados.es sunt înscrise toate satele abandonate din Spania, însă nu toate acestea sunt și puse în vânzare. Prețul unui sat poate ajunge să coste mai puțin decât un apartament, relatează agenția de știri EFE.

Satul Lacasta, din provincia Zaragoza, este cel mai cunoscut pentru acest tip de tranzacție. Acesta a fost pus în vânzare în urmă cu doi ani, pe suma de 189.000 de euro.

În primul rând trebuie să aflați care sunt satele abandonate și unde se află. Amplasarea geografică, dacă se poate accede din stradă și clima. Odată ce v-ați selecționat câteva sate preferate, următorul pas este acela de a afla care sunt bunurile private din care este compus, dacă se pot cumpăra și cine sunt proprietarii.

Înainte de a lua legătura cu proprietarii, pentru a ști dacă sunt interesați să-și vândă casele și terenurile, este foarte important să luați legătura cu primăria de care aparține terenul și să aflați ce șanse aveți să aduceți în sat apă potabilă și electricitate.

sursa: adevarul.ro

Raúl López a declarat, într-o reuniune pe care a avut-o cu reprezentanții minorităților de imigranți din Coslada, în principal români și latino-americani, că dorește o întărire a relațiilor cu ei în viitoarea sa candidatură. Intenția sa este de a înfrăți Coslada cu orașe din România și America de Sud.

În cadrul reuniunii cu reprezentanții minorităților naționale din comunitatea Madrid, sub conducerea președintelui acesteia, Esperanza Aguirre, au participat diverse personalități din lumea politicii, ca de pildă președinții Partidului Popular din localitățile Arganda del Rey, Coslada, Mejorada del Campo, Rivas, San Fernando de Henares, Torrejón de Ardoz și Velilla de San Antonio, alături de alți membri ai guvernului regional.

În discursul său, Esperanza Aguirre a subliniat în repetate rânduri efortul și curajul de care au dat dovadă acești cetățeni, când au luat hotărârea de a emigra, pentru a-și făuri o viață mai bună într-o altă țară. Președintele comunității Madrid le-a mulțumit imigranților pentru implicarea lor în societatea spaniolă, în general, și în regiunea capitalei spaniole, în special.

Aguirre a criticat totodată, politica Guvernului Zapatero, mai ales în ceea ce privește politica șomajului, care a afectat cel mai mult populația de imigranți din Spania. Aceasta a continuat spunând că ”imigranții au ales Spania, cu câțiva ani în urmă, datorită faptului că era o țară puternică, în care puteau găsi locuri de muncă, pentru a-și întreține familiile”.

În discursul său, Esperanza Aguirre a mai afirmat că imigranții nu pot fi tratați ca niște ”victime sau ca niște minori”, așa cum face guvernul Zapatero în aceste momente, insistând că trebuie promovată o politică bazată pe ”valorile familiei tradiționale, a libertății individului și a patriotismului sănătos”.

La rândul său, președintele Partidului Popular din Coslada, care va candida la funcția de primar al localității, le-a adresat mulțumirile sale imigranților prezenți în sală, majoritatea români și cetățeni originari din America de Sud. El a ținut să le mulțumescă în special românilor, pe care i-a numit ”noi madrileni”, pentru faptul că au ales capitala iberică, în drumul lor spre o viață mai bună.

Lopez a mai subliniat că, dacă, va fi ales ca primar al Cosladei, va întări legăturile cu comunitățile de imigranți și va stabili acorduri de înfrățire ale Cosladei cu diverse localități din România și America Latină, în vederea stabilirii unor acorduri culturale bilaterale, care să favorizeze integrarea și cunoașterea culturii ”noilor madrileni”.

Lopez a precizat că 20% din populația comunității Madrid este reprezentată de imigranți, majoritatea cetățeni de origine română. În afara politicilor de integrare la nivelul comunității, candidatul la primărie a mai spus că este deschis oricăror propuneri și sugestii din partea românilor care locuiesc în zonă.

n timpul reuniunii au intervenit, de asemenea, și reprezentanți ai imigranților. Din partea românilor, a vorbit Ionela Petre, care a menționat importanța moratoriului prin care s-a oferit drept de muncă, pe teritoriul Spaniei, cetățenilor români și bulgari, începând cu 1 ianuarie 2009. Reprezentanta românilor a mai precizat că este în favoarea sprijinirii de către forțele politice spaniole a ”valorilor familiei tradiționale și a religiei ortodoxe”.

Potrivit a2prensa, la sfârșitul actului, reprezentanții imigranților i-au oferit președintei comunității Madrid diverse cadouri din țările lor de origine, arătându-și interesul și sprijinul pentru politica desfășurată de aceasta, pentru facilitarea integrării lor.

sursa: adevarul.es