Pelerinaj în Israel 2013 (III), 22 august 2013

Nazaret – satul lui Iisus

Istoria și arheologia ne dezvăluie condiţiile în care a crescut și a trăit Mântuitorul nostru. A venit în Nazaret, unde fusese crescut; și, după obiceiul Său, în ziua Sabatului a intrat în sinagogă. S-a sculat să citească și i s-a dat cartea prorocului Isaia. Când a deschis-o, a dat peste locul unde era scris: «Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia.»” (Luca 4:16-18)

DSC_0647

Nazaret – satul lui Iisus  

Nazaretul era o mică localitate așezată pe vârful primei coame stâncoase a Galileii. Spre sud se întindea câmpia Esdraelon, iar spre nord, depresiunea Touren, cu localitatea Cana. Spre est se înălța semeț vârful Tabor, iar spre vest, la 6-7 kilometri distanță, era orașul Seforis, capitala de atunci a Galileii și reședința lui Irod Antipa, zis Vulpea. Era atât de neînsemnat, încât istoricul evreu Josephus Flavius nu l-a inclus în lista celor 206 de localități din Galileea.

Satul era sărac, fără pământ bun de agricultură, așezat pe un vârf uscat de stâncă, cu un singur izvor care le asigura locuitorilor apa. Aici a trăit Iisus timp de 30 de ani, mergând cu oile și caprele sau lucrând ca tâmplar și dulgher. A învățat să citească pe sulurile din mica sinagogă, unde participa la toate serviciile de cult.

Era recunoscut ca cel mai bun cunoscător al Scripturilor și era adesea rugat să citească din Tora.

DSC_0031

Astăzi, Nazaretul este cel mai mare oraș din Galileea, fiind locuit şi de arabi, și de evrei. În partea veche, istorică, locuiesc arabii, de religie catolică sau ortodoxă, dar foarte mulți și de religie islamică. Tensiunile nu lipsesc dintre ei, mai ales atunci când este vorba să se construiască un nou locaș de cult. Orașul nou, numit și Nazaretul de Sus, este locuit de evrei și aici s-a dezvoltat o industrie constructoare de mașini.

Deși este localitatea unde a trăit Iisus, monumentele importante comemorează un alt eveniment: Buna Vestire, mesajul transmis de îngerul Gabriel Fecioarei Maria. Doar un liceu creștin, cu predare în limbile arabă și franceză, poartă numele „Iisus adolescentul”. În rest, totul este dedicat Fecioarei Maria. O biserică impunătoare, cea mai mare din tot Orientul Mijlociu, numită Biserica „Buna-Vestire”, domină centrul vechi al Nazaretului. În jurul ei s-au dezvoltat orașul și toate afacerile turistice. De fapt, sunt două biserici, una ortodoxă și una catolică, fiecare păstrându-şi tradiția.

Bisericile Nazaretului

1. Biserica „Îngerul Gabriel” sau Biserica Izvorului, aflată în partea de sus a localității, la poalele coastei stâncoase. Aici se află singurul izvor de apă al satului, unde veneau femeile să ia apă pentru gospodărie. Tradiția ortodoxă susține că îngerul Gabriel s-a arătat Fecioarei Maria când a venit să ia apă de la izvor, aducând ca motivaţie faptul că toate evenimentele biblice importante s-au petrecut la izvor. Peste acest izvor au construit o biserică, cu altarul chiar deasupra izvorului. Toți ortodocşii se închină aici pentru a comemora evenimentul Bunei Vestiri. Doi pictori români au zugrăvit această biserică pe cheltuiala statului român, iar un mozaic auriu te întâmpină la intrarea în curte cu o inscripție în limba română: „Buna Vestire”.

DSC_0043

2. Biserica „Buna Vestire”. Tradiția catolică socotește că Buna Vestire a avut loc în casa Mariei, în timpul nopții. Pe fereastră a pătruns o lumină care a trezit-o pe fecioară și a început dialogul cu îngerul. Peste grota Mariei s-a ridicat o biserică încă din secolul al IV-lea. Distrusă de perși și reconstruită recent, terminată în 1968, poartă pe frontispiciu cuvintele Evangheliei în limba latină: „Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr.” (Ioan 1, 14). Icoane donate din zeci de țări împodobesc curtea bisericii. Un portal măreț reprezintă în basorelief principalele scene din istoria mântuirii.

Clădirea bisericii catolice are două niveluri. La primul nivel se află grota Mariei, care încearcă să conserve ceea ce era cândva o casă de oameni simpli. În fața acesteia este amenajată o capelă pentru acte liturgice. La nivelul al doilea se află sala de cult propriu-zisă, dominată de un tablou uriaș în dreptul altarului. Vitraliile roșii, portocalii și violet imprimă o atmosferă caldă și vie spațiului cultic. Comunitatea arabă de religie catolică din Nazaret are principala capelă în acest loc.

3. Biserica „Sfântul Iosif” este a treia clădire religioasă importantă. Se află în cadrul aceluiași complex catolic, la 100 de metri distanță de Biserica „Buna Vestire”. Și ea este construită peste o grotă, care se crede că a fost casa și atelierul de lucru ale lui Iosif. Fotografii expuse pe pereți încearcă se redea camerele grotelor din subsol, care nu pot fi vizitate. În secolul al V-lea, a fost construită o biserică bizantină, de la care ne-a rămas un frumos baptisteriu (bazin de botez). Într-o nișă a zidului se află un grup statuar cu Iosif, Maria și copilul Iisus, numit „Familia sfântă”.

Între cele două biserici sunt câteva documente arheologice din vechiul sit al Nazaretului: o stradă, urme de case și alte obiecte. Un grup statuar din bronz, reprezentându-i pe îngerul Gabriel și pe Fecioara Maria, completează tabloul. Artistul a reușit să redea destul de bine uimirea și surprinderea Mariei, dar și bunăvoinţa și căldura cu care Gabriel arhanghelul îi transmite mesajul.

Iisus şi sinagoga din Nazaret

În micul sat era o sinagogă, unde Domnul Iisus citea din Scriptură și le-o explica închinătorilor. O biserică modernă are pretenţia că se află chiar pe ruinele fostei sinagogi, motiv pentru care este numită biserica-sinagogă. În această sinagogă a avut loc unul dintre cele mai tragice evenimente. Închinătorii, nemulțumiți de comentariile Domnului Hristos, L-au scos din cetate și L-au dus pe marginea prăpastiei, cu gând să-L arunce în gol. Există și acest loc, chiar este amenajat pentru turiști. Locul se numește „Muntele furioșilor” și se află la sud de cetate, spre câmpia Esdraelon. Stânca abruptă și prăpăstioasă stă încă mărturie pentru ura și răutatea anticilor nazarineni.

Spre nord de Nazaret se află localitatea Gat Hefer, locul de origine al profetului Ioná. Nu ar avea nicio importanță, dacă iudeii nu ar fi comentat că din Galileea nu a ieșit niciun profet. Nu era adevărată afirmaţia lor, dar ei doreau să minimalizeze importanța lui Mesia. Din acest motiv, Iisus a folosit drept semn pentru Sine semnul profetului Ioná: „Căci precum a fost Ioná un semn pentru Niniviteni aşa va fi şi Fiul Omului semn pentru acest neam.” (Luca 11, 30).

La 5 kilometri nord de Nazaret se află localitatea Cana, un sat mare și bogat, așezat pe lunca fertilă a văii Touren. Din această localitate era Natanael sau Bartolomeu, acel ucenic fără vicleșug. El cunoștea cel mai bine ce fel de oameni locuiau în Nazaret, sat vecin cu ei, și comentează: „Şi i-a zis Natanael: Din Nazaret poate fi ceva bun? Filip i-a zis: Vino şi vezi.” (Ioan 1, 46).

DSC_0097

Iisus nu a crescut într-un mediu foarte select, ci, din contră, într-unul deosebit de nefavorabil: condiții de viață aspre și grele, cu oameni răi, pătimași și gata de răzbunare. Cu toate acestea, a trăit o viață curată, impecabilă. A fost mereu singur, deoarece nu avea pe nimeni cu care să-Şi poată împărtăși gândurile. Adeseori, Se retrăgea în mijlocul naturii pentru meditație și rugăciune. Iisus-Domnul ne este un exemplu, indiferent unde ne aflăm. Şi noi putem trăi o viață curată, indiferent unde suntem, pentru că El ne este alături şi ne ajută.

Mai multe foto în Pelerinaj Israel, 22 august 2013