29 noiembrie – Noul Mucenic Filumen de la Fântâna lui Iacov

sfantul-filumen-mucenic-fantana-1Sfântul Filumen – după numele de mirean, Sofoklís – s-a născut la Nicosia, pe 15 octombrie 1913. Părinţii lui erau evlavioşii Gheorghe şi Magdalena. Era frate geamăn cu Părintele Elpídios, după lume – Alexandru, şi de mici s-au osebit prin dragostea de Dumnezeu şi de aceea, de foarte curând s-a aprins în ei dorul după viaţa monahicească. În anul 1927, în vârstă fiind de numai 14 ani, au plecat amândoi la Sfânta Mănăstire Stavrovoúni, după ce au primit binecuvântarea duhovnicului lor, dar şi a evlavioşilor lor părinţi. Acolo au rămas aproape 6 ani, până când exarhul Preasfântului Mormânt i-a luat ca să înveţe carte la Gimnaziul Patriarhiei Ierusalimului, unde în 1934 erau deja elevi ai cunoscutei Şcoli a Sfântului Sion.

În 1937 au fost tunşi în monahism, Sofoklís primind numele de Filumen, iar Alexandru, numele de Elpídios. Pe 5 septembrie al aceluiaşi an au fost hirotoniţi diaconi şi în 1939 au absolvit Gimnaziul Patriarhiei. Părintele Elpídios a plecat din Ţara Sfântă, pentru a sluji în alte locuri. Sfântul Filumen a rămas la Ierusalim vreme de 45 de ani încheiaţi, până la martiriul său. În 1943 a fost hirotonit preot şi după ce a trecut prin diferite slujiri în Patriarhie, dovedind totdeauna răspundere, frica lui Dumnezeu şi arătând multă dragoste faţă de Părinţii aghiotafiţi şi faţă de toţi oamenii, pe 8 mai 1979 a fost trimis la Fântâna lui Iacov, unde a slujit până la moartea sa martirică din 29 noiembrie al aceluiaşi an. Acolo se confrunta cu multe probleme din partea evreilor fanatici care în continuu îl ameninţau că, dacă nu părăseşte Fântâna şi dacă nu ia icoanele Răstignitului, îl vor omorî. El însă le răspundea că nu va părăsi niciodată acest loc de închinare, ci că era gata chiar să primească şi moarte martirică, rămânând un credincios paznic al acestui loc de închinare.

Cu o săptămână înainte de martiriul său, un grup de sionişti fanatici au venit la mănăstirea Fântânii lui Iacov, pretinzând că acesta este un loc sfânt al evreilor şi cerând ca toate crucile şi icoanele să fie înlăturate. Desigur, Sfântul le-a atras atenţia că pardoseala pe care călcau datá din vremea Împăratului Constantin, cu a cărui poruncă, înainte de anul 331 d.Hr., s-a înălţat aici o sfântă biserică creştină care a funcţionat ca atare vreme de 16 veacuri şi că s-a aflat sub administraţia samaritenilor opt veacuri înainte de crearea statului israelitean. Restul bisericii iniţiale fusese distrus în secolul al VII-lea, în timpul năvălirii lui Sáhi Hosrán Parnís, când evreii din Ierusalim au găsit bun prilej şi i-au măcelărit pe toţi creştinii din oraş. Grupul de sionişti a plecat proferând ameninţări şi ocări pe care creştinii locului le îndură în mod obişnuit în Ţara Sfântă.

După câteva zile, în după-amiaza zilei de 29 noiembrie a anului 1979, ziua de pomenire a Sfântului Mucenic Filumen, pe o ploaie torenţială cumplită, nişte evrei fanatici au intrat în spaţiul mănăstirii Fântânii lui Iacov şi, în timp ce Sfântul săvârşea Vecernia, l-au atacat cu topoarele, l-au maltratat şi la urmă l-au omorât. Martiriul lui a fost cumplit: tăierea în bucăţi mărunte a celor trei degete prin care îşi făcea semnul Crucii arată că e fost cumplit chinuit în încercarea de a-l face să se lepede de credinţa creştină. Faţa i-a fost crestată cu bestialitate în chipul Crucii. În continuare, au profanat Biserica şi Crucea şi au aruncat o grenadă distrugând locul.

Este zguduitoare mărturia părintelui Sofronie, cel care a luat în primire cinstitele moaşte ale martirului, ca să îl îmbrace şi ca să îl pregătească pentru înmormântare. El spune că trupul lui a rămas cald şi flexibil 5 zile după martiriul său şi că Sfântul „l-a ajutat” pe Părintele Sofronie să îl îmbrace. Tulburătoare este de asemenea şi mărturia fratelui său după trup, părintele Elpídios, care, deşi se afla la mii de kilometri depărtare, a auzit glasul părintelui Filumen care i-a spus: „Fratele meu, mă omoară spre slava lui Dumnezeu. Te rog, nu mă răzbuna!”.

Biserica îl prăznuieşte pe Sfântul Mucenic Filumen pe 29 noiembrie, iar moaştele lui cele izvorâtoare de bună mireasmă şi făcătoare de minuni se află în noua biserică, impunătoare, care a fost construită la Fântâna lui Iacov, spre cinstirea Sfintei Fotini Samarineanca, a Sfântului Filumen şi a Sfântului Iustin. Ctitorul acestei noi biserici este Arhimandritul Iustin, căruia Sfântul Filumen i se arată adeseori şi îl păzeşte de atacurile fanaticilor evrei care continuă ameninţările împotriva părintelui Iustin şi a sfântului loc de pelerinaj. Mii de ortodocşi sosesc an de an aici, ca să se închine la sfintele lui moaşte de la Fântâna lui Iacov, din Samaria.