Dan Puric, „înfierat” la avizierul Teatrului Național, chiar de către colegi. Dr. Pavel Chirilă: Holul Teatrului Național a ajuns să fie ultima relicvă a odioasei gazete de perete de pe vremea de teroare și batjocură a dictaturii comuniste

Dan-PuricLa finalul anului trecut, actorul Dan Puric stârnea reacții prin declarațiile pe care le făcea despre situația României și a lumii, în general.

Asupra actorului s-a declanșat un veritabil asalt, Dan Puric fiind acuzat că-și depășește „competențele profesionale”, prin implicarea în viața cetății.

Doctorul Pavel Chirilă, cunoscută personalitate a medicinei românești, publicist și apropiat al lui Dan Puric, a dezvăluit că actorul a fost atacat chiar de colegii de breaslă de la Teatrul Național din București.

Într-un articol publicat pe siteul RostOnline, doctorul Pavel Chirilă susține că un asemenea pas ne duce înapoi în era stalinistă, când oamenii care aveau alte păreri erau acuzați public. Directorul instituției este Ion Caramitru.

„„La comandă” sau doar din gelozie și antipatie profesională, cineva se preocupă constant de la o vreme să expună în Avizierul teatrului extrase din atacurile de presă la adresa maestrului, ca un fel de deconspirare și stigmatizare oficializată, cum se proceda pe vremuri în gazetele de perete din instituțiile comuniste, la indicațiile politrucilor de partid! Este incredibil că în plin secol XXI, la 26 de ani de la prăbușirea regimului de dictatură „proletară”, într-o instituție de cultură cu marcă națională se poate petrece așa ceva, fără ca nimeni din conducere și din corpul de actori să ia o atitudine fermă și să stopeze acest amestec imund de stupiditate și abjecție!

Nu mai pun problema grosimii de obraz a celor care întrețin fără scrupule Avizierul, ci mă întreb doar cît de insensibil și de necolegial poate să fie directorul – cîndva afectat „țărănist creștin-democrat”, căruia îi place să treacă drept un anticomunist convins și o conștiință artistică, civică și morală – cînd tolerează asemenea proceduri infame și cumulul aferent de „ură colegială” prin care tinde să se definească personalul artistic și birocratic al primei scene a teatrului românesc?!

Pînă la urmă problema nu mai este doar a actorului, regizorului și profesorului Dan Puric, care înfruntă donquijotește vremurile, mărturisind valorile Crucii și tradiția legitimantă în care ne-am născut, cu mijloacele care-i stau la îndemînă, ci este problema noastră ca societate democratică europeană și comunitate creștină ortodoxă, în fața oamenilor, dar mai ales în fața lui Dumnezeu.

Holul Teatrului Național cred că a ajuns să fie ultima mărturie/relicvă a odioasei gazete de perete de pe vremea de teroare și batjocură a dictaturii comuniste. De aici și pînă la înfierarea publică și condamnarea pentru delictul de opinie nu mai este decît un pas”, scrie dr.Pavel Chirilă.