Un discurs al lui Geert Wilders, președintele Partidului libertății, în fața Senatului american

S-ar putea să ne aflăm în faza finală a islamizării Europei. Acesta nu este numai un pericol actual şi transparent pentru însuşi viitorul Europei, ci un pericol inclusiv pentru America şi pentru întreaga supravieţuire a Vestului. Statele Unite constituie ultimul bastion al civilizaţiei apusene care ar înfrunta o Europă islamică. Mai întîi, voi descrie situaţia existentă pe teritoriul Europei, iar apoi voi spune cîteva cuvinte despre Islam.

Europa, pe care dvs. o cunoaşteţi, este în schimbare. Dvs. aţi văzut, probabil, evenimente importante, anumite semne. Dar în toate aceste oraşe, uneori la numai câteva case distanţă de destinaţiile dumneavoastră turistice, este o cu totul altă lume. Este o lume a societăţii paralele create de imigrarea musulmană în masă. Pretutindeni în Europa se ridică o nouă realitate: întregi cartiere musulmane, unde rezidă sau, măcar, poate fi văzută foarte puţină populaţie indigenă. Şi dacă este, ajunge s-o regrete. Iar acest lucru este valabil chiar şi pentru poliţie. Este o lume a eşarfelor pe cap, o lume în care femeile se preumblă într-o ţinută în care nu li se vede faţa şi cu o droaie de copii după ele, iar soţii lor, sau dacă preferaţi proprietarii lor de sclavi, păşesc cu trei paşi înaintea lor. Ai moschei la multe colţuri de stradă. Prăvăliile au semne pe care nici dumneavoastră şi nici eu nu le putem citi. Cu greu veţi găsi vreo activitate economică. Există ghetouri musulmane, controlate de fanatici religioşi. Există cartiere musulmane şi ele cresc precum ciupercile în toate oraşele de-a curmezişul Europei. Acestea sînt construcţiile de blocuri pentru a face față populaţiei crescînde a Europei, stradă cu stradă, cartier cu cartier, oraş cu oraş. Există acum mii de moschei în toată Europa. Cu congregaţii mai largi decît în bisericile creştine. Şi în fiecare oraş european există planuri de a construi supermoschei care să facă să pară şi mai pitică fiecare biserică în acea regiune. Semnalul este evident: Noi dominăm! Multe oraşe europene sînt deja pe un sfert musulmanizate: luaţi doar Amsterdamul, Marsilia sau Malmo în Suedia. În multe oraşe, majoritatea populaţiei sub 18 ani este musulmană. Parisul este acum înconjurat de un cerc de cartiere musulmane.

Mohamed, este acum cel mai popular nume în rîndul băieţilor, în multe oraşe. În unele şcoli elementare din Amsterdam nu se mai poate vorbi despre ferme, deoarece asta ar însemna să se menţioneze şi porcul, ceea ce ar fi o insultă pentru musulmani. Multe şcoli din Belgia şi Danemarca servesc elevilor numai halal food (adică mîncare acceptată de religia musulmană, fără carne de porc sau carne de animal nesacrificat conform ritualurilor musulmane). În Amsterdam, cîndva un oraş tolerant, gay-ii sînt crunt bătuţi aproape exclusiv de către musulmani. Femeile nemusulmane aud regulat strigîndu-li-se „Curvă, curvă!”. Antenele de televiziune nu sînt îndreptate spre canalele locale, ci numai spre staţiile din ţările musulmane de provenienţă.

În Franţa, profesorii de şcoală sînt îndrumaţi să evite autorii consideraţi „ofensatori” la adresa musulmanilor, inclusiv Voltaire şi Diderot; acelaşi lucru este valabil şi pentru Darwin. Istoria Holocaustului nu mai poate fi predată în şcoală din cauaza sensibilităţii musulmane. În Anglia, tribunalele Sharia fac acum parte oficial din sistemul legislativ britanic [tribunalele Sharia sînt instanţe judecătoreşti musulmane, care acţionează şi din moschei – n. tr.]. Multe cartiere ale orașelor din Franţa sînt astăzi zone de necirculat pentru femeile fără capul acoperit cu un şal. Recent, un bărbat aproape a murit după ce a fost bătut de musulmani pe o stradă din Bruxelles, pentru că a fost văzut bînd, cînd la ei era Ramadanul. Evreii părăsesc Franţa în număr record, fugind de cel mai crunt val de antisemitism de la al doilea război mondial încoace. Franceza este o limbă vorbită astăzi curent pe străzile din Tel Aviv şi Natania, din Israel. Și aş putea continua cu multe povestiri de acest gen, povestiri despre islamizare.

Un total de 54 de milioane de musulmani trăiesc astăzi în Europa. Într-un calcul recent al Universităţii San Diego s-a constatat că, în numai următorii 12 ani, 25 % din populaţia Europei o vor constitui musulmani. Bernard Lewis a prezis o majoritate musulmană pînă la sfîrşitul acestui secol. Acestea, desigur, sînt numai cifre. Şi cifrele n-ar fi ameninţătoare dacă imigranţii musulmani ar manifesta o tendinţă de asimilare. Însă sînt infime semnele în sensul acesta. „Pew Research Center” a raportat că jumătate din musulmanii francezi consideră loialitatea lor faţă de Islam mai puternică dacît loialitatea lor faţă de Franţa [„Pew Research Center” este o organizaţie americană care cercetează opţiuni, atitudini şi tendinţe ale opiniei publice din SUA şi din lume – n. tr.]. O treime din musulmanii francezi nu se opun deloc atacurilor sinucigaşe. Iar Centrul Britanic pentru Coeziune Socială a comunicat că o treime din studenţii musulmani britanici se pronunţă pentru un „Califat” mondial.

Musulmanii cer să „li se arate respect”, iar noi le arătăm acest respect: avem sărbători musulmane oficiale de stat. Procurorul General creştin-democrat tinde să accepte Sharia dacă există o majoritate musulmană. Avem miniştri sau membri de cabinet cu paşapoarte de Maroc şi Turcia. Cererile musulmane sînt susţinute de comportamente nelegale, mergînd de la crime mărunte şi violenţe întîmplătoare, de exemplu contra lucrătorilor pe ambulanţe şi şoferilor de autobuz, pînă la răzmeriţe pe scară redusă. Parisul a văzut asemenea revolte în suburbiile sale. Eu îi numesc pe aceşti criminali „colonişti”. Pentru că asta sînt. Ei nu vin să se integreze în societăţile noastre; ei vin să integreze societăţile noastre în Dar-al-Islam-ul lor. Din cauza asta sînt colonişti [Dar-al-Islam este o secţiune a islamului mondial – n. tr.]. Multe dintre aceste violenţe de stradă, de care am pomenit, sînt îndreptate exclusiv împotriva nemusulmanilor, forţînd pe mulţi dintre localnici să părăsească propriul lor cartier, propriul oraş, propria ţară. Mai mult, musulmanii reprezintă astăzi un număr de votanţi care nu se poate ignora.

Al doilea lucru pe care trebuie să-l ştiţi este importanţa profetului Mohamed. Conduita lui este un exemplu pentru toţi musulmanii şi nu poate fi criticată. Acum, dacă Mohamed ar fi fost un om al păcii, cum ar fi, să spunem, Gandhi sau Maica Tereza, n-ar fi fost nici o problemă. Dar Mahomed a fost un şef de bandă, un asasin, un pedofil, şi a avut mai multe căsătorii în acelaşi timp. Tradiţia islamică ne povesteşte cum s-a luptat el în bătălii, cum şi-a omorît duşmanii şi chiar cum executa prizonieri de război. Mohamed însuşi a masacrat tribul iudeu al lui Banu Qurayzah. Dacă ceva este bine pentru Islam, e bine; dacă este rău pentru Islam, este rău. Să nu încerce nimeni să vă păcălească cu faptul că Islamul ar fi o religie. Desigur, are un Dumnezeu, o lume de apoi şi cele 72 de fecioare. Dar, în esenţă, Islamul este o ideologie politică. Este un sistem care stabileşte reguli precise pentru societate şi pentru viaţa fiecărei persoane. Islamul vrea să dicteze fiecare aspect al vieţii. Islamul înseamnă „resemnare” sau „supunere”. Islamul nu este compatibil cu libertatea sau cu democraţia, pentru că se străduieşte să obţină Sharia, în dorința de a deveni o religie totalitară.

Acum ştiţi de ce Winston Churchill a numit Islamul „cea mai retrogradă forţă din lume” şi de ce a comparat Mein Kampf cu Coranul. Publicul a acceptat sincer povestea palestiniană şi vede Israelul ca pe un agresor. Dar eu am trăit în ţara aceea şi am vizitat-o de o mulţime de ori. Eu susţin Israelul. Întîi, pentru că este patria evreească după două mii de ani de exil, incluzînd Auschwitz-ul; în al doilea rând, pentru că este o democraţie; în al treilea rând, pentru că Israelul este prima noastră linie de apărare. Această micuţă ţară este situată pe linia de luptă contra jihadului, împiedicând avansarea teritorială a Islamului. Israelul înfruntă linia de luptă a jihadului la fel ca şi Kaşmirul, Kosovo, Filipinele, sudul Tailandei, Darfur în Sudan sau Libanul. Israelul este pur şi simplu în cale. Aşa cum a fost şi Berlinul de Vest în timpul războiului rece.

În ţara mea, în Olanda, 60% din populaţie consideră imigrarea în masă a musulmanilor drept greşeala politică numărul unu de la al doilea război mondial încoace. Şi alţi 60% consideră Islamul ca fiind cel mai mare pericol. Luminile se pot stinge în Europa mai repede decît vă puteţi imagina. O Europă islamică înseamnă o Europă fără libertate şi democraţie, un deşert economic, un coşmar intelectual şi o pierdere de putere militară pentru America, deoarece aliaţii săi se vor transforma în duşmani, și încă duşmani cu bombe atomice. Cu o Europă islamică, America va trebui singură să apere moştenirea Romei, a Athenei şi a Ierusalimului.

Dragi prieteni, libertatea este cel mai preţios dar. Generaţia mea niciodată n-a trebuit să lupte pentru această libertate, ea ne-a fost oferită pe o tavă de argint, de către oamenii care au luptat pentru ea cu viaţa lor. Pe tot cuprinsul Europei, cimitirele americane ne amintesc de băieţi tineri care niciodată n-au ajuns acasă şi a căror amintire noi o preţuim. Generaţia mea nu este proprietara acestei libertăţi; noi sîntem numai păstrătorii, paznicii ei. Noi putem doar preda această libertate, greu obţinută, copiilor Europei, în aceeaşi stare în care ne-a fost oferită nouă. Noi nu putem ajunge la nici o înţelegere cu mulahii şi imamii [lideri religioşi musulmani – n. tr.]. Generaţiile viitoare nu ne vor ierta niciodată. Noi nu ne putem risipi libertăţile. Pur şi simplu nu avem dreptul să facem asta. Trebuie să facem tot ce este posibil acum pentru a opri această stupiditate islamică, pentru ca să nu poată distruge lumea aceasta liberă pe care noi o cunoaştem.

Vă mulţumesc!

Geert WILDERS, Preşedintele Partidului Libertăţii  (Partij voor de Vrijheid – PVV),  membru al Parlamentului olandez

Sursa: razvan-codrescu.blogspot.com.es