Învățătura și rugăciunea

Studenția e perioada cea mai frumoasă a vieții. Ai trecut de ado­lescența învolburată, ai un statut nou, fără obligații, fără complicații. Ești student. Major. Da, toate ar fi bune și frumoase dacă nu ar exista și perioada examenelor. Sesiunile sunt momentele în care studenția nu mai e dorită, mai ales dacă ai reușit să intri la Medicină sau la altă facultate unde cursurile care trebuie învățate nu sunt puține și nici ușoare.

Și atunci ce faci? Înveți și te rogi. Te rogi ca să fii salvat. Un cinci e de ajuns pentru mulți dintre cei mai puțin silitori. Despre învățătură și rugăciune este vorba și în pilda de astăzi, fiindcă perioada în care ne aflăm e una a examenelor în toate universitățile din țară.

Ana este o studentă credincioasă, conștiincioasă și harnică la învățătură. Aproape întotdeauna primește nota maximă la toate disciplinele. Ana a fost întrebată de una dintre colege cum se face că reușește să obțină note așa de bune la examene.

Cea care întreba nu era așa de silitoare și adeseori lipsea de la cursuri.

Ana i-a răspuns: „Îl rog pe Dumnezeu să mă ajute. Binecuvântarea Lui este un mare ajutor pentru mine”.

Într-adevăr, așa este? Atunci mă voi ruga și eu.

A doua zi, ieșind de la un colocviu, colega Anei a izbucnit în plâns. S-a dus întins la Ana și i-a zis nemulțumită: „M-am rugat și iată ce a ieșit! Nimic”.

„Cred că n-ai învățat de ajuns”, i-a răspuns Ana.

„Învățat? Eu m-am gândit că e doar treaba lui Dumnezeu ca să obțin o notă bună.”

„Hmmm, a te ruga și a învăța merg împreună. Cum crezi că ar putea Dumnezeu să ne ajute și să ne binecuvânteze în lucrarea noastră, dacă noi înșine nu luăm lucrurile în serios și suntem leneși la învățătură?”

Dumnezeu ascultă rugăciunea fiecăruia, dar noi toți trebuie să ne facem partea noastră. Nu o să învețe Dumnezeu în locul nostru. Succesul e asigurat doar atunci când omul își dă toată silința, iar, în urma rugăciunii, Dumnezeu luminează mintea celui care învață.

Augustin Păunoiu

Sursa: ziarullumina.ro