Criză de timp

*Mereu pe fugă, omul contemporan este copleșit de suprimarea timpului. Mereu în întârziere, pierde bucuria. Șiretlicul constă în furtul timpului. Omul este ademenit în o grămadă de activități neutre, cronofage, din care cu greu scapă. Mereu în criză de timp și tulburat, pierde liniștea și pacea interioară la puțin timp după trezirea de dimineață. Omul a uitat că Dumnezeu a coborât printre noi ca să redea un sens cosmosului[1]. Să nu ne grăbim să renunțăm la lupta duhovnicească, chiar dacă uneori ne este teamă[2].

*Unde se vorbește de domnie, acolo este și Domnul[3]. Unde se vorbește despre timp, acolo este și Cel ce a creat timpul și lasă omului timp de revenire. Timpul este scurt, deci întrebuințarea lui este decisivă în ceea ce privește veșnicia fiecăruia.

*În afara sfinților nu există învățători și pedagogi adevărați, nici o cultură adevărată fără sfințenie[4]. Dar omul nu mai are timp să afle cum gândesc sfinții și nu e dispus să renunțe la nimic din agendă pentru a câștiga timp pentru suflet.

*Omul este capabil să se transforme într-o țâșnire de dorință pentru tot ce este nemuritor și veșnic[5]. Trebuie doar să își facă timp pentru Dumnezeu și să renunțe la înțelepciunea ajunsă nebunie[6]. Mare parte din Europa a pierdut interesul pentru o viață în Hristos, ca temei al spiritualității[7], nu mai este dispusă să aloce timp pentru nimic duhovnicesc.

*Biserica este instrumentul ales de Dumnezeu pentru mântuirea omului, dar omul are mereu timp doar pentru altceva. Misiunea ei este de a duce Evanghelia lumii. Dar lumea nu are timp să asculte. Hristos nu i-a ales pe cei cu IQ-ul cel mai ridicat. Asta ne arată că Evanghelia este vestită prin puterea lui Dumnezeu, nu a celor aleși.

*Hristos nu a dat greș în lucrarea Sa, nici nu S-a lăsat descurajat[8]. Ucenicii trebuiau să dea pe față o credință tot atât de puternică. Însărcinarea Evangheliei este hrisovul Împărăției. Ucenicii nu trebuiau să piardă timpul, nu trebuiau să aștepte să vină oamenii la ei, ci ei să meargă la oameni cu solia.

*Hristos nu le-a spus că această lucrare va fi ușoară sau că va dura puțin timp. Harul e gratuit, dar ucenicia îi costă totul. Dumnezeu nu este niciodată în criză de timp sau de soluții. Oamenii se înșeală: Lasă că știm cine este fiul teslarului! Lasă că știm noi cu ce putere scoate demonii! De fapt, nu știau nimic.

*Ucenicii nu s-au descurajat, ci au dus solia Evangheliei pretutindeni, oricât de primejdios era. Rezultatul a fost o mare biruință[9].

*Când Îl găsim pe Hristos, cu greu ne mai dezlipim de El! Îi dedicăm Lui tot timpul nostru, ca să nu pierdem bucuria negrăită[10]. Nu înseamnă că nu mai sunt greutăți, ci că nu ne mai este frică, că am învățat să găsim dragostea și în necazuri[11]. Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, roagă-Te în noi! Nu avem altă dorință decât să facem voia Ta. Nu vrem să bifăm activități, ci să fim emisari ai Tăi.

*Suntem o colonie a Raiului, așa cum Filipi era colonie a Romei. Oricând ne putem întoarce în Orașul-Mamă. Până atunci, implementăm în colonie limba, legile și valorile Raiului. Suntem coloniști, dar nu ținem de colonie, ci de Rai. Cetățenia noastră este în Rai (Filipeni 3, 20). Cetățenia înseamnă dreptul de a locui Acolo[12] și de a fi protejați de demoni.

*Coloniștii din Filipi (și din alte colonii) erau judecați doar de Roma. Noi suntem judecați doar de Dumnezeu. Nu avem realmente timp să mai judecăm pe alții, suntem ocupați cu lucrarea de slujire. Un emisar nu are niciodată vacanță. Dar coloniștii aveau mare grijă să își păstreze identitatea, pentru a se putea întoarce oricând Acasă. Pentru a nu pierde timpul, învățăm de la coloniștii cu experiență, ne împrietenim cu ei și nu irosim nici o oră vorbind despre urât și demonic. Noi gândim frumosul și adevărul, predicăm iubirea și nu promovăm veștile despre infern, nu suntem curioși cum va fi acolo.

*Hristos nu ne zice de ce am fost mereu în criză de timp, de ce am mințit sau de ce am făcut vreun păcat. El nu pune întrebarea asta, El știe de ce. Întrebarea Lui este de ce nu venim la El, să ne ia în brațe[13]. Pentru a ieși din criză, soluția este practicarea exercițiilor spirituale[14], timp alocat și pentru rugăciune, studiu biblic și slujirea aproapelui.

Marius MATEI

____________

[1] Sf. Iustin Popovici, Omul și Dumnezeul-om. Abisurile și culmile filosofiei, Sophia, București, 2010, p. 68.

[2] http://www.lumeacredintei.com/ortodoxie-si-traire/agapis-pe-repede-inainte-iii/, accesat la 16 septembrie 2019.

[3] ***, Învățătura celor doisprezece apostoli, în Scrierile părinților apostolici, IBMBOR, București, 1995, p. 28.

[4] Sf. Iustin Popovici, op. cit., p. 102.

[5] Ibidem, p. 179.

[6] John Meyendorff, O introducere în studiul vieții și operei Sfântului Grigore Palama, Nemira, București, 2014, p. 275.

[7] Ibidem, p. 311.

[8] Ellen G. White, Istoria Faptelor Apostolilor, Cuvântul Evangheliei, București, 1994, p. 20.

[9] Ibidem, p. 146.

[10] Iosif Trifa, Mai lângă Domnul meu, Oastea Domnului, Sibiu, 2003, p. 84.

[11] ***, Filocalia de la Optina, Egumenița, Galați, 2009, p. 137.

[12] Allister McGrath, op. cit., p. 213.

[13] Siluana Vlad, Doamne, unde-i rana?, Doxologia, Iași, 2017, p. 148.

[14] Wiiliam Lamb, op. cit., p. 178.