În urma colectei derulate, cu binecuvântarea P.S. Episcop Timotei al Spaniei şi Portugaliei, în parohia “Sf. Nectarie Taumaturgul” din Coslada (Madrid), Spania, în perioada 16 februarie – 4 martie a.c., a fost strânsă o cantitate de peste 2 tone de alimente de bază (2020 kg), care vor fi transportate, prin grija Sfintei Episcopii, spre destinaţiile deja stabilite.

Mulţumim membrilor comunităţii, pentru care cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur încă mai are ecou: “Întindeţi mâinile tale nu spre cer, ci spre mâinile săracilor. De vei întinde mâna ta în mâinile săracilor, vei atinge cu ea bolta cerului şi Cel ce şade acolo va primi milostenia ta…” 

Después de la colecta desarrollada, con la bendición del Obispo Timotei de España y Portugal, en la parroquia “San Nectario, el Taumaturgo” de Coslada (Madrid), España, entre el 16 de Febrero y el 4 de Marzo de 2012, se recogieron más de 2 toneladas de alimentos básicos, que se transportarán, gracias al Santo Obispado, a los destinos establecidos.

Damos las gracias a los miembros de la comunidad, para los cuales, las palabras de San Juan Crisóstomo todavía resuenan: “Tended vuestras manos no hacia el cielo sino hacia las manos de los pobres. Si tiendes tu mano a las manos de los pobres, alcanzarás con ella el Cielo, y El que allí está recibirá tu caridad.”

În Duminica a doua a Postului, după Sfânta Liturghie, în Parohia “Sf. Nectarie Taumaturgul” din Coslada, a fost săvârşită o slujbă de pomenire a victimelor atentatului produs acum opt ani, în 11 martie 2004, în apropiere de Madrid, unde au murit 192 de persoane, dintre care 16 români: Anca Valeria Bodea, Livia Bogdan, Stefan Budai, Tibor Budi, Nicoleta Diac, Gabriela Georgeta Dima, Geneva Petrica, Alois Martinas, Stefan Modol, Mariana Negru, Elena Ples, Ionut Popa, Emilian Popescu, Paula Sfeatcu, Alexandru Suciu, Csaba Olimpiu Zsigovski.

 În cuvântul său părintele paroh a făcut amintire de momentele acelor zile, adăugând: Atentatele sunt o ofensă adusă lui Dumnezeu şi demnităţii umane. Creştinismul încurajează sacrificiul de sine, înţelegând prin acesta nu detonări sau autodetonări în spaţii publice pentru a face cât mai multe victime, ci o renunţare la dorinţele egoiste, la ambiţiile efemere şi la nepăsarea faţă de semeni. Un astfel de sacrificiu înseamnă respect faţă de viaţa umană şi un efort conştient şi binevenit pentru promovarea valorilor autentice.

En el segundo domingo de cuaresma, después de la Sagrada Liturgia, en la parroquia “San Nectario, el Taumaturgo” de Coslada, se celebró una misa de réquiem para las víctimas del atentado del 11 M, cerca de Madrid, donde fallecieron 192 personas, entre cuales 16 rumanos: Anca Valeria Bodea, Livia Bogdan, Stefan Budai, Tibor Budi, Nicoleta Diac, Gabriela Georgeta Dima, Geneva Petrica, Alois Martinas, Stefan Modol, Mariana Negru, Elena Ples, Ionut Popa, Emilian Popescu, Paula Sfeatcu, Alexandru Suciu, Csaba Olimpiu Zsigovski.

El padre párroco aprovechó para recordar aquellos días agregando: Los atentados son una ofensa contra Dios y contra la dignidad humana. El cristianismo promueve el auto-sacrificio entendiendo por ello no explosiones o auto detonaciones en los espacios públicos para hacer tantas víctimas, sino una renuncia a los deseos egoístas, a las ambiciones efímeras y a la indiferencia frente a otras personas. Tal sacrificio implica el respeto por la vida humana y un esfuerzo consciente y beneficioso por promover los valores auténticos.

Perioada Postului Mare se aseamănă cu o călătorie sau un pelerinaj duhovnicesc, având şi cale netedă, şi urcuş cu multă osteneală. Prima săptămână se deosebeşte printr-o stricteţe deosebită, iar sfintele slujbe sunt mai prelungite.

În primele patru zile (luni, marţi, miercuri, joi), la Pavecerniţa Mare, în biserica “Sf. Nectarie Taumaturgul” din Coslada, s-a citit Canonul Sf. Andrei Cretanul, iar de miercuri a fost săvârşită Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, ocazie cu care credincioşii cu un program mai flexibil şi cu disponibilitate mai mare pentru rugăciune şi nevoinţă s-au strâns împreună la rugăciune şi meditaţie duhovnicească. Această rânduială va fi menţinută pe toată perioada Postului Mare, când se va săvârşi zilnic, cu binecuvântarea P.S. Timotei, Episcopul Spaniei şi Portugaliei, Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, dimineaţa, iar vinerea, după-amiaza, aceeaşi slujbă, începând cu orele 19.00.

În prima sâmbătă a postului a fost săvârşită Sfânta Liturghie, urmată de pomenirea morţilor şi binecuvântarea colivei, adică a grâului fiert şi îndulcit cu miere, în amintirea Sf. Mare Mucenic Teodor, care le-a venit cândva în ajutor creştinilor pentru păstrarea postului şi neîntinarea cu mâncăruri închinate idolilor.

În vederea unei bune pregătiri a noastre pentru a face acest pelerinaj duhovnicesc şi pentru a ajunge la ţinta urcuşului nostru, Sf. Părinţi şi marii dascăli ai Bisericii – inspiraţi de Duhul Sfânt – au rânduit ca fiecare Duminică din această perioadă să-si aibă semnificaţia ei deosebită, spre folosul tuturor.

De aceea, în duminica cea dintâi a Postului Mare se celebrează „triumful Ortodoxiei” sau „Duminica Ortodoxiei”, stabilită în vremea împărătesei Teodora, în anul 843, în memoria restabilirii cultului sfintelor icoane.

Micii credincioşi ai parohiei, elevii Şcolii parohiale “Sf. Martiri Brâncoveni”, sub îndrumarea doamnei preotese, Gina Cimpoca, au zugrăvit, după priceperea lor, icoane cu chipuri ale sfinţilor, care au fost aşezate în biserică, în cinstea zilei, spre mărturie. Această activitate s-a desfăşurat sub titlul “Ortodoxia în icoanele copiilor”, şi este prima dintre activităţile postului în care sunt implicaţi copiii comunităţii.

În duminica dinaintea Postului Mare, 26 februarie, după Sfânta Liturghie, copiii Şcolii parohiale au oferit creştinelor mai tinere sau mai în vârstă o felicitare şi un mărţişor lucrate de ei în cadrul atelierului de creaţie, cu titlul: Nicio primăvară nu e la fel de frumoasă ca… inima unei mame!, sub îndrumarea doamnei Elena Şerb, meşter popular, şi a doamnei preotese, Gina Cimpoca.

Gestul acesta, care vesteşte primăvara şi revenirea la viaţă, aducând cu sine optimismul şi nădejdi de mai bine, şi-a propus să atingă cel puţin trei obiective: să cultive şi să promoveze această frumoasă tradiţie, să expună creaţiile „micilor artişti”, promovându-le astfel talentul, şi să ofere un mărţişor autentic pentru fiinţele dragi: bunici, mame, surori şi apropiaţi.

Creştinele parohiei au primit şi câte o floare, iar părintele a adresat, în special mamelor, un cuvânt de încurajare: Fiinţa care ne dă viaţă şi care ne iubeşte oricum, oricând şi oriunde este mama. Ea înseamnă mult pentru fiecare dintre noi. De-a lungul timpului s-au scris multe cuvinte frumoase despre mamă; iată doar câteva dintre ele: Mamele scriu cu jertfa lor în inima copiilor ceea ce vântul aspru al vieţii nu va reuşi să şteargă vreodată. Mama nu-şi clădeşte casa cu mâinile, ci cu inima. Mâna mamei care stă pe leagănul copiilor conduce lumea de mâine. Dintre toate calmantele din lume, cel mai eficient este… sărutul mamei. Ceea ce nu ne învaţă mama, învăţăm greu din altă parte. Mama Îl aduce pe Dumnezeu în inima copilului şi-l duce pe copil în inima lui Dumnezeu.

Un tată poate întoarce spatele copilului său, fraţii şi surorile pot deveni duşmani de moarte, soţii şi soţiile pot ajunge la divorţ, dar dragostea de mamă supravieţuieşte tuturor încercărilor. În faimă sau dispreţ, în sărăcie sau belşug, în sănătate sau boală, în libertate sau închisoare, inima de mamă continuă să stea lipită de copilul ei. Ea are proaspăt în memorie, chiar şi după zeci de ani, zâmbetul copilului, plânsul, râsul şi zburdălnicia lui. O mamă poate crede orice, afară de faptul că copilul ei nu mai este bun de nimic. În ochii şi-n inima ei, el are întotdeauna înţelegere pentru ieri, scuze pentru azi şi şanse extraordinare pentru mâine. Să ne aducem aminte de persoana pe care Dumnezeu a folosit-o să venim în lume – mama, şi să o preţuim!

Mulţumim copiilor, în special celor care s-au străduit mult peste aşteptări, Andrei, Daria, Lorena, Ramona, Cristina-Ioana, Ana-Maria, Mădălin, Ionuţ, dar şi doamnei Elena Şerb, care face eforturi aproape supraomeneşti pentru a fi prezentă în fiecare sâmbătă la activităţile şcolii.

Gina prezbitera

În noaptea de Anul Nou 2012, în biserica parohială a fost săvârşită Sfânta Liturghie, precedată de slujba Utreniei, ocazie cu care am închinat primul gând lui Dumnezeu, cu speranţe înmulţite de mai bine, de tihnă sufletească şi de satisfacţii depline în familii şi în comunitatea noastră. După Sfânta Liturghie a fost săvârşită slujba de Tedeum rânduită pentru acest moment. În cuvântul adresat credincioşilor prezenţi, părintele paroh a menţionat: Orice început presupune să-ţi iei nişte angajamente. E cea mai sigură modalitate de creştere pe lumea aceasta şi cea mai bună tehnică de a evita începuturile fără de începere: ridici standardul vieţii tale, făcându-ţi ţie şi lui Dumnezeu nişte promisiuni, străduindu-te apoi, în timpul anului, să fii un om de cuvânt. De obicei, la Anul Nou ne urăm unii altora diferite lucruri. Aproape toate însă sunt lucruri convenţionale ce nu ţin prea mult de voinţa şi puterea noastră: ne urăm sănătate, ne urăm fericire, pace etc. Ori astea sunt lucruri care nu ţin doar de noi ori de cei care ni le doresc. E important, cred, ca la începutul anului să ne dorim unii altora lucruri care pot fi împlinite de noi, păstrându-ne speranţa că ne vor fi date şi celelalte. Personal, vă doresc ca în acest nou an să fiţi cei mai buni. Nu să fie cel mai bun an. Asta nu ţine nici de mine, nici de dvs. Dar vă doresc să fiţi mai buni decât în anii care au trecut. Vă doresc ca anul acesta să fiţi mai buni în dragoste, să fiţi mai buni la şcoală ori serviciu, să credeţi şi să speraţi mai bine, căci toate acestea ţin în primul rând de dvs. “Dacă vorbeşte cineva, cuvintele lui să fie ca ale lui Dumnezeu; dacă slujeşte cineva, slujba lui să fie ca din puterea pe care o dă Dumnezeu, pentru ca întru toate Dumnezeu să se slăvească prin Iisus Hristos, Căruia Îi este slava şi stăpânirea în vecii vecilor.” 1 Petru 4, 11

Toţi cei prezenţi au participat la o agapă special pregătită pentru această zi.

Cu acest prilej, mulţumim tuturor credincioşilor noştri, ajutătorilor şi binefăcătorilor, pentru ajutor şi pentru susţinerea activităţilor noastre în anul precedent şi le dorim un an binecuvântat şi plin de roade. Dumnezeu să ne facă pricepuţi şi atenţi la tot ce este bun şi necesar pentru creşterea noastră duhovnicească, iar Noul An să ne facă mai înţelepţi şi mai doritori de viaţă curată!

Mai multe fotografii în albumul parohiei.

Să ne pregătim inima de a fi blândă și smerită spre unirea cu Hristos în toată fapta bună. Dumnezeu să ne facă pricepuţi şi atenţi la tot ce este bun şi necesar pentru creşterea noastră spirituală, iar Noul An să ne facă mai înţelepţi şi mai doritori de Dumnezeu.

“Dacă vorbeşte cineva, cuvintele lui să fie ca ale lui Dumnezeu; dacă slujeşte cineva, slujba lui să fie ca din puterea pe care o dă Dumnezeu, pentru ca întru toate Dumnezeu să se slăvească prin Iisus Hristos, Căruia Îi este slava şi stăpânirea în vecii vecilor.” 1 Petru 4, 11

Dorim tuturor credincioşilor comunităţii noastre, ajutătorilor şi binefăcătorilor, un An nou binecuvântat, cu sănătate şi linişte sufletească! Sus să avem inimile!

La Mulţi Ani!

 Pr. George, Gina prezbitera şi Ana-Maria Cimpoca

Sâmbătă, 24 decembrie, va avea loc, dupa slujba de seară, un concert de colinde şi recital de poezie religioasă prezentate de copiii şi tinerii din parohie, sub titlul: Noi în seara de Crăciun. Cu acest prilej vor fi expuse, sub genericul Poveste de Crăciun, desenele tematice ale copiilor, dar şi lucrările de broderie pe motive populare realizate în cadrul atelierului susţinut în cadrul şcolii parohiale, sub îndrumarea doamnei Elena Şerb, meşter popular. Activităţile sunt coordonate de către doamna preoteasă, Gina Cimpoca.

Din program:

Catavasiile Naşterii Domnului (interpretare psaltică):
Hristos Se naşte!
Fiului Celui născut…!
Tinerii in buna credinţă fiind crescuţi…!
Taină străină văd!

Moş Crăciun – Radu Gyr (poezie)

Colinde:
O ce veste minunată!
Noi în seara de Crăciun!
Veniţi cu toţii!

O brad frumos – Radu Gyr (poezie)

Colinde:
Oaspeţi cu azur în gene
La poartă la Ştefan Vodă
Trei crai de la răsărit

Întrupare – Zorica Laţcu (poezie)

Colinde:
Colind bizantin;
Toată obştea creştinească.
Sus la vârful muntelui.

Aşteptare – Zorica Laţcu (poezie)

Metanie – Radu Gyr (poezie)

Cer nou – Zorica Laţcu (poezie)

Focul – Zorica Laţcu (poezie)

Colinde şi imne liturgice:

Asta-i casa cea frumoasă
Colo sus pe lângă lună
Sedelnele utreniei Naşterii Domnului;
Slava… glasul al V-lea, la Litie

Începând de luni, 21 noiembrie a.c., până la ziua Sf. Arhidiacon Ştefan, 27 decembrie 2011, se va săvârşi Sf. Liturghie în fiecare dimineaţă, începând cu orele 9.00.

Duminică, 20 noiembrie:
08.00   – Utrenia;
09.00   – Sf. Liturghie;
18.00   – Vecernie cu litie pentru sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului;
19.00   – Seară duhovnicească – vizionare de film;

Luni, 21 noiembrie:
08.30   – Utrenia;
09.30   – Sf. Liturghie;
18.00   – Taina Spovedaniei;
19.00   – Paraclisul Sf. Martiri Brâncoveni;

Marţi, 22 noiembrie:
09.00   – Sf. Liturghie;

Miercuri, 23 noiembrie:
09.00   – Sf. Liturghie;
18.00   – Taina Spovedaniei;
19.00   – Paraclisul Sf. Nectarie Taumaturgul;

Joi, 24 noiembrie:
09.00   – Sf. Liturghie;

Vineri, 25 noiembrie, Sf. Mare Muceniţă Ecaterina:
09.00   – Sf. Liturghie;
18.00   – Taina Spovedaniei;
19.00   – Paraclisul Maicii Domnului;

Sâmbătă, 26 noiembrie, Sf. Stelian:
09.00   – Sf. Liturghie;
10.30   – Pomenirea morţilor;
16.00   – Taina Spovedaniei;
17.00   – Vecernie;
17.30   – Şcoala parohială pentru copii;

Duminică, 27 noiembrie:
08.30   – Utrenia;
09.30   – Sf. Liturghie;
18.00   – Şcoala parohială pentru adulţi;

Luni, 28 noiembrie:
09.00   – Sf. Liturghie;
18.00   – Taina Spovedaniei;
19.00   – Paraclisul Sf. Martiri Brâncoveni;

Marţi, 29 noiembrie:
09.00   – Sf. Liturghie;
19.00   – Vecernie cu litie pentru sărbătoarea Sf. Andrei, ocrotitorul românilor;

Miercuri, 30 noiembrie, Sf. Andrei, apostolul românilor:
09.00   – Sf. Liturghie;
18.00   – Taina Spovedaniei;
19.00   – Paraclisul Sf. Nectarie Taumaturgul;

Joi, 1 decembrie, ziua naţională a României:
09.00   – Sf. Liturghie;
10.30   – Te-Deum de ziua Naţională a României;

Vineri, 2 decembrie:
09.00   – Sf. Liturghie;
18.00   – Taina Spovedaniei;
19.00   – Paraclisul Maicii Domnului;

Sâmbătă, 3 decembrie:
09.00   – Sf. Liturghie;
10.30   – Pomenirea morţilor;
16.00   – Taina Spovedaniei;
17.00   – Vecernie;
17.30   – Şcoala parohială pentru copii;

Duminică, 4 decembrie, Sf. Muceniţă Varvara, Cuv. Ioan Damaschin:
08.30   – Utrenia;
09.30   – Sf. Liturghie;
18.00   – Seară duhovnicească;

Luni, 5 decembrie, Sf. Sava cel Sfinţit:
09.00   – Sf. Liturghie;
18.00   – Taina Spovedaniei;
19.00   – Vecernie cu litie pentru sărbătoarea Sf. Nicolae;

Marţi, 6 decembrie, Sf. Ierarh Nicolae:
08.30   – Utrenia;
09.30   – Sf. Liturghie;

Miercuri, 7 decembrie, Sf. Filofteia:
09.00   – Sf. Liturghie;
18.00   – Taina Spovedaniei;
19.00   – Paraclisul Sf. Nectarie Taumaturgul;

Joi, 8 decembrie, Sf. Cuvios Patapie:
09.00   – Sf. Liturghie;

Vineri, 9 decembrie:
09.00   – Sf. Liturghie;
18.00   – Taina Spovedaniei;
19.00   – Paraclisul Maicii Domnului;

Sâmbătă, 10 decembrie:
09.00   – Sf. Liturghie;
10.30   – Pomenirea morţilor;
16.00   – Taina Spovedaniei;
17.00   – Vecernie;
17.30   – Şcoala parohială pentru copii;

Duminică, 11 decembrie:
08.30   – Utrenia;
09.30   – Sf. Liturghie;
11.00   – Taina Sf. Maslu;
18.00   – Vecernie pentru Sf. Spiridon şi Şcoala parohială pentru adulţi;

Luni, 12 decembrie, Sf. Ier. Spiridon:
09.00   – Sf. Liturghie;
18.00   – Taina Spovedaniei;
19.00   – Paraclisul Sf. Martiri Brâncoveni;

Marţi, 13 decembrie:
09.00   – Sf. Liturghie;

Miercuri, 14 decembrie:
09.00   – Sf. Liturghie;
18.00   – Taina Spovedaniei;
19.00   – Paraclisul Sf. Nectarie Taumaturgul;

Joi, 15 decembrie, Sf. Elefterie:
09.00   – Sf. Liturghie;

Vineri, 16 decembrie:
09.00   – Sf. Liturghie;
18.00   – Taina Spovedaniei;
19.00   – Paraclisul Maicii Domnului;

Sâmbătă, 17 decembrie, Sf. Prooroc Daniel:
09.00   – Sf. Liturghie;
10.30   – Pomenirea morţilor;
16.00   – Taina Spovedaniei;
17.00   – Vecernie;
17.30   – Şcoala parohială pentru copii;

Duminică, 18 decembrie:
08.30   – Utrenia;
09.30   – Sf. Liturghie;
18.00   – Seară duhovnicească;

Luni, 19 decembrie:
09.00   – Sf. Liturghie;
18.00    – Taina Spovedaniei;
19.00   – Vecernie pentru Sf. Ignatie Teoforul;

Marţi, 20 decembrie, Sf. Ignatie Teoforul:
09.00   – Sf. Liturghie;

Miercuri, 21 decembrie, Sf. Muceniţă Iuliana:
09.00   – Sf. Liturghie;
18.00   – Taina Spovedaniei;
19.00   – Paraclisul Sf. Nectarie Taumaturgul;

Joi, 22 decembrie, Sf. Mc. Anastasia Farmakolitrias (Vindecătoarea de otravă):
09.00   – Sf. Liturghie;

Vineri, 23 decembrie, zi aliturgică:
09.00   – Ceasurile Împărăteşti;
18.00    – Taina Spovedaniei;

Sâmbătă, 24 decembrie, Ajunul Crăciunului:
09.00   – Sf. Liturghie;
10.30   – Pomenirea morţilor;
17.00   – Pavercerniţa mare şi litia pentru praznicul Naşterii Domnului;

Duminică, 25 decembrie, Naşterea Domnului (Crăciunul):
08.30   – Utrenia;
09.30   – Sf. Liturghie.

Luni, 26 decembrie, Soborul Maicii Domnului (a doua zi de Crăciun):
08.30   – Utrenia;
09.30   – Sf. Liturghie.

Marţi, 27 decembrie, Sf. Arhidiacon Ştefan (a treia zi de Crăciun):
08.30   – Utrenia;
09.30   – Sf. Liturghie.

Sfinţii sunt prietenii noștri, un dar de la Dumnezeu pentru noi. Într-o lume în care „prietenia” multora este bazată doar pe interes și adesea trădătoare, prietenia sfinţilor este statornică, dezinteresată și curată. Dacă așa zişii prieteni ne sunt aproape numai când ne simţim bine, ne aflăm pe o treaptă socială mai înaltă și suntem sănătoşi, când nu le mai avem pe acestea, cei care “s-au jurat” că ţin la noi, ne părăsesc.

Prietenia cu sfinţii şi ocrotirea lor o simţim mai ales când suntem bolnavi, marginalizaţi şi în diferite necazuri şi strâmtorări. Această prietenie, spre deosebire de prima, este netrecătoare şi aducătoare de nenumărate bucurii. Majoritatea dintre noi, în toate vremurile şi în toate timpurile, conştientizăm cât este de importantă prezenţa sfinţilor în viaţa noastră. Pentru că aceştia nu numai că ne îndeamnă permanent prin pilda vieţii lor să aprindem candela gândului bun, ci sunt şi maeştri neîntrecuţi în ştiinţa sufletului.

Sfinţii ne îndeamnă să facem totul cu Dumnezeu, să ascultăm de Dumnezeu şi să fim fiii lui Dumnezeu, nu fiii păcatului. Prin sfinţi, Dumnezeu ne invită să căutăm frumuseţea adevărată care este în noi înşine.

Sfinții de cele mai multe ori cât viețuiesc pe pământ sunt mereu ascunşi de privirile uneori indiscrete ale oamenilor. Mare le-a fost credinţa şi plină de roade bune vieţuirea, pentru care Hristos le-a dat cununa cea neveştejită a slavei Sale în ceruri. Sunt convins că dintre cei care au ajuns la sfințenie, doar o parte dintre ei au trecut solemn în ceata sfinţilor, iar alţii acoperiți cu mantia smereniei, de prin cimitirele satelor poate, ori de prin gropi comune, ori de prin munți și păduri sau alte crăpături ale pământului au numele înscrise în Cărțile de la Tronul Preasfintei Treimi, de unde nimeni și nimic nu le va putea șterge vreodată.

Lucrarea poruncilor şi rugăciunea ne dau pofta de a-L cunoaste pe Dumnezeu, să creştem sufleteşte şi duhovniceşte. Totodată, sfinţii ne invită să nu pierdem ocazia de a-L chema pe Dumnezeu în ceea ce suntem fiecare Acum. Ei ne spun că întâlnirea cu Duhul se face prin tăcere, tăcerea de după cuvânt, în şederea de după rugăciune…

De aceea, căutăm mereu vecinătatea lor, ne dorim mereu prezenţa lor aducătoare de linişte, “poftim” a merge pe urmele paşilor lor.

Am cunoscut puterea rugăciunilor Sfântului Nectarie. Am văzut şi am auzit de vindecări miraculoase prin ajutorul sfântului; am văzut tămăduiri sufleteşti ale oamenilor deznădăjduiţi, care au cerut ajutorul lui. Niciodată, însă, nu am fost acasă la sfânt, în biserica lui, în chilia lui, de ziua naşterii lui pentru veşnicie. Am trăit această bucurie în anul Domnului 2011. Minunate clipe de priveghere! Îngereşti cântări! Dumnezeiască Liturghie! Cum să uiţi aşa ceva. Cum să nu îţi doreşti mereu aşa trăiri. Cu adevărat pelerinajul dă dependenţă. Dar, o bună dependenţă. Preţioase daruri.

Şi cum am ajuns în Grecia, am profitat de ocazie şi am străbătut drum lung până la Mănăstirea Hrisoleontisa, unde se ruga Sf. Nectarie icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, la Mrea Sfântului Efrem cel Nou, la Mrea Sf. Patapie şi a Sf. Ipomena, la Sf. Gherasim, la Mrea Mega Spileo, la Sf. Andrei în Patras, la catedrala mitropolitană Sf. Treime din Pireu.

Gina prezbitera

Fotografii se pot vizualiza pe contul Picasa al parohiei.

Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi

După tradiţia Bisericii Ortodoxe, fiecare biserică, în momentul în care se sfinţeşte de către episcop, primeşte un nume, care devine hramul său.

Sfinţirea este, deci, actul de botez al noului lăcaş de închinăciune, care primeşte de la arhiereu hramul său, numele său. Acest nume este un eveniment din istoria sfântă a mântuirii, de pildă: Naşterea Domnului, Învierea Domnului, Înălţarea Domnului, Pogorârea Sfântului Duh, Sfânta Treime, Sfânta Cruce, Buna-Vestire, Naşterea Maicii Domnului, Adormirea Maicii Domnului, sau numele unor persoane sfinte: Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Gheorghe, Sf. Apostoli Petru şi Pavel, Sf. Dimitrie, Sf. Vasile, Sf. Nicolae, Sf. Trei Ierarhi, Sfântul Nectarie Taumaturgul, cum e cazul enoriei noastre. Prin sfinţirea bisericii, hramul devine îngerul păzitor al bisericii, protectorul său spiritual. De aceea, hramul bisericii se serbează cu deosebită solemnitate, la ziua pomenirii evenimentului sau sfântului, în prezenţa tuturor credincioşilor membri şi nemembri ai comunităţii.

După o săptămână de rugăciune, spovedanie, de slujbe şi alte activităţi prin care ne-am dorit să creăm o atmosferă de praznic, de sărbătoare, duminică, 6 noiembrie a.c., ne-am reunit cu toţii în jurul Sfântului Nectarie şi am participat la Sfânta Liturghie rânduită pentru prăznuirea sfântului nostru tămăduitor şi ocrotitor.

În cuvântul de învăţătură, părintele paroh a explicat semnificaţia Evangheliei zilei (Învierea fiicei lui Iair), dar, plecând de la pilda lui Iair, a accentuat importanţa şi rolul tatălui în familie şi în educarea copiilor: “Cum e tatăl aşa e şi familia. Fixează-ţi această afirmaţie ca un principiu de viaţă! Există şi excepţii. Dar, acestea nu anulează regula. Un tată îşi pune propriile amprente asupra copiilor lui la fel de neintenţionat, dar la fel de sigur, ca umbra care mi se aşterne pe pământ când umblu în lumina soarelui. Chiar dacă ar vrea, tatăl nu poate împiedica acest proces. Evlavia profundă a unui tată este adesea reprodusă în copiii săi, însă greşelile şi viciile sale se reproduc şi mai adesea. De obicei, el este cel ce decide cursul familiei. “Pentru orice foc pe care îl aprinde tatăl, copiii sunt cei ce adună lemnele.” Dacă tatăl nu vorbeşte decât despre bani, de obicei va creşte o familie pentru Mamona. Dacă la masă vorbeşte doar despre picturi şi cărţi, probabil va crea în copii interes pentru literatură şi artă. Dacă vorbeşte despre jocuri şi sporturi, va face din copiii săi sportivi sau preocupaţi de divertisment. Dar, dacă îl prinde ora unsprezece seara prin cluburi sau prin alte locuri, să nu se mire dacă pe copiii săi îi va prinde ora douăsprezece în sălile cu jocuri de noroc sau prin baruri. Dacă el dă tonul la necredinţă, ce altceva decât harul lui Dumnezeu îi poate păzi familia, care îl imită, să nu-l urmeze pe calea pierzării?”

În câteva cuvinte a fost reamintită viaţa şi personalitatea sfântului nostru ocrotitor: “Sfântul Nectarie a fost de bună seamă un cărturar şi un înţelept ierarh, un teolog erudit şi un dascăl al Bisericii. Dumnezeu, însă, dăruindu-i harul tămăduirii, care aprinde mai ales evlavia poporului, a dorit ca el să fie un sfânt popular potrivit cu vremea noastră. Pe Sfântul Nectarie îl durea suferinţa semenilor şi, de aceea, a cerut de la Domnul harul tămăduirii. Vindecându-i pe cei ce sufereau şi suferă de boli fără leac, atât Dumnezeu, cât şi Sfântul nostru Părinte doreau şi doresc de la dânşii ca, după tămăduire, să se căiască, să îşi schimbe viaţa şi să urmeze voia lui Dumnezeu. Credem, cum am mai spus-o, că în condiţiile vieţii morale şi spirituale de astăzi nenumăratele vindecări ale unor boli incurabile sunt predica cea mai eficientă în rândul poporului nostru, care, fiind “tare de urechi”, “cere semne”, pe care Dumnezeu i le dă, măcar de s-ar schimba ceva.”

Agapa de după Sfânta Liturghie a fost un bun prilej de comuniune şi bucurie şi a încununat această zi, luminată şi încălzită de soarele care a stat mai mult sub nori toată săptămâna. Mulţumim participanţilor, dar, mai ales, celor care s-au implicat la buna rânduială a hramului, fiecare participând după putinţă şi credinţă la această sfântă sărbătoare.

Prezbitera Gina Cimpoca

Fotografii se pot vizualiza pe contul Picasa al parohiei

Din 24 septembrie a.c., copiii Şcolii parohiale „Sfinţii Martiri Brâncoveni” se vor reuni pentru a reîncepe cursurile. În fiecare sâmbătă, începând cu orele 17.30, în sala de curs special amenajată în cadrul parohiei, ei vor continua efortul din anii anteriori de însuşire a cunoştinţelor de catehism, de limba şi literatura română şi istoria românilor. La acestea se vor adăuga şi activităţile complementare care vor contribui la o mai bună integrare a lor. Ca în fiecare an, elevul cel mai implicat în activităţile şcolii va primi o bursă de 500 de euro.

Duminică, 2 octombrie a.c., este prima de curs pentru adulţii Şcolii parohiale „Cuvântul care zideşte”, care se vor întâlni în fiecare zi de duminică, începând cu orele 18.00, când vor avea ocazia să pătrundă în tainele Sfintei Scripturi şi ale învăţăturilor de credinţă creştin- ortodoxe. Cel mai bun cursant va merge gratuit în pelerinaj în Ţara Sfântă în anul 2012.

În Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci, 11 septembrie 2011, în cadrul Sfintei Liturghii, au fost împărtăşiţi copiii şcolari şi preşcolari, înainte de începerea noului an şcolar, ocazie cu care au fost rostite rugăciuni speciale pentru astfel de evenimente.

În cuvântul de învăţătură, parintele paroh a menţionat:

Când un copil se naşte, existenţa sa este pentru veşnicie. Viitorul este în mâna copiilor, însă copiii sunt în mâna părinţilor, ceea ce înseamnă că părinţii pot influenţa viitorul prin educaţia copiilor…  Educaţia duhovnicească a copilului oferă speranţă pentru cel puţin două generaţii. Copiii nu se nasc creştini sau atei, ci devin creştini sau atei potrivit educaţiei primite, mai ales în familie. Educaţia copilului este foarte pretenţioasă, pentru că nu se face într-o zi, ci în fiecare zi. Educaţia copilului trebuie să înceapă odată cu viaţa, imediat după naştere. Ea trebuie accentuată în perioada întrebărilor, iar la întrebări trebuie să li se răspundă prin prizma Scripturii. Înţeleptul Solomon spunea: “Deprinde pe tânăr cu purtarea pe care trebuie s-o aibă; chiar când va îmbătrâni nu se va abate de la ea.” (Prov. 22:6). Dintre toate fiinţele create de Dumnezeu, omul are cea mai lungă copilărie, tocmai pentru a fi folosită la pregătirea lui pentru viaţă.

Le dorim copiilor un an nou şcolar binecuvântat cu multe roade de înţelepciune şi fapte bune, aşa încât să fie mângâiere pentru părinţii lor şi exemplu de urmat pentru semenii lor.

Gina prezbitera

Un pelerinaj în Ţara Sfântă este întotdeauna o mare binecuvântare, este un dar nespus de mare, deoarece te duce să calci pământul pe care a coborât Dumnezeu, să iei contact cu locurile unde au trăit Iisus Hristos şi Preasfânta Fecioară Maria. Un pelerinaj în Ţara lui Iisus Hristos este şi un vis al oricărui creştin.

În perioada 1-7 septembrie 2011, un grup de 100 de credincioşi din Parohia “Sf. Nectarie Taumaturgul” – Coslada, doritori de a păşi pe urmele Mântuitorului şi ale Maicii Sale Preasfinte, pentru şapte zile au lăsat deoparte ocupaţiile obişnuite, pentru a deveni adevăraţi pelerini în Ţara Sfântă. Grupul a fost însoţit de parohul comunităţii, pr. George Cimpoca, şi dna preoteasă, Gina Cimpoca, organizatorul acestui pelerinaj, cărora s-au alăturat părintele David Pristavu din Ierusalim, dl Dragoş Coman şi dna Vasiliki Dorobanţu, din partea firmei Meteora-Bucureşti, care ne-au ajutat să descoperim frumuseţea locurilor sfinte, bogăţia lor istorică şi mai ales încărcătura lor creştină şi duhovnicească. A parcurge aceleaşi drumuri, a păşi pe aceleaşi locuri a însemnat pentru pelerini a trăi aceleaşi emoţii pe care le-au avut apostolii acum 2000 de ani, însoţindu-L pe Mântuitorul în diferitele locuri ale Galileii sau în drum spre Cetatea Sfântă a Ierusalimului sau momentele dramatice ale pătimirii Sale.

Acest pământ, cu munţii şi văile sale, cu pustiul şi câmpia fertilă a Galileii, Iordanul, Lacul Ghenizaretului, a fost “mângâiat” de privirea omenească a Fiului lui Dumnezeu. Nu există loc care să nu păstreze amintirea vreunui eveniment evocat în evanghelii, a vreunei întâlniri sau a vreunei învăţături a lui Hristos, Care, străbătând cărările prăfuite sau trecând prin cetăţile şi satele Palestinei, e imposibil să nu fi lăsat un semn al dumnezeirii Sale.

A fi pe aceste tărâmuri, înseamnă a citi şi a trăi Evanghelia “pe viu”, înseamnă a trece prin faţa ochilor şi prin inimă acele locuri şi acele emoţii pe care le-au avut odinioară mulţimile şi ucenicii Domnului, să te regăseşti printre mulţimile care L-au urmat pe Bunul Păstor pe ploaie sau cu cerul însorit, cu praful sau foamea prelungită de-a lungul zilei, pentru a spune în cele din urmă cu Petru: “Numai tu, Doamne, ai cuvintele vieţii veşnice”.

Cred că am trăit cu toţii o săptămână minunată, binecuvântată. Fotografiile făcute sau obiectele cumpărate în diferite locuri poate vor aminti unora ceva din emoţiile şi bucuriile sufleteşti trăite în Ţara Sfântă. Dar, cu siguranţă, momentele de pace şi seninătate sufletească trăite în aceste zile ne-au ajutat să ne simţim, cel puţin pentru câteva clipe, ucenici smeriţi ai Mântuitorului, liberi de preocupări, departe de orice zgomot lumesc şi mai dispuşi pentru rugăciune.

Ca şi Petru şi ceilalţi apostoli, l-am urmat pe Iisus-Domnul în călătoria Sa spre Ierusalim, am ascultat parabolele Sale, am rămas încântaţi de Muntele Fericirilor şi Tabor, de Nazaret, de Betleem, de Iordan, ne-am simţit cuprinşi de emoţie sfântă văzând Cetatea Sfântă a Ierusalimului, am plâns pe Via Dolorosa şi pe locul Răstignirii, pentru a ne adăpa în cele din urmă de bucurie la mormântul sfânt al Învierii lui Iisus.

Acum, când gândim că s-a terminat, cred că totul de-abia începe, pentru că am fost necunoscuţi între noi şi am devenit prieteni, am plecat încărcaţi de griji şi am revenit detaşaţi şi plini de bucuria întâlnirii cu Domnul, cu pământul sfânt. Am plecat oameni diferiţi şi ne-am întors o familie, o familie cu inima deschisă spre lume; o familie gata să împărtăşească totul, bune şi rele, bucurii şi necazuri; o familie în care celălalt este întotdeauna mai important.

Sămânţa a fost aruncată. Ea trebuie să încolţească în fiecare dintre noi. De noi depinde cât de repede va creşte! Apa credinţei, a rugăciunii, lumina şi căldura iubirii îi va da aripi şi se va înălţa, dăruind la rândul ei alte seminţe.

Mulţumesc tuturor pelerinilor! Aţi fost exemplari! Multumesc părintelui David! Minunat om! Mulţumesc ghizilor, Dragoş şi Vasiliki, firmei Meteora, dlui Sergiu Nica. Mulţumesc dnei preotese pentru felul în care le-a rânduit pe toate.

Orice călătorie te bucură, te înnobilează şi te îmbogăţeşte cu ceva. Doar pelerinajul este cel care te poate schimba cu adevărat.

Pentru toate: Îţi mulţumim, Doamne!

Fotografii se pot vizualiza pe contul Picasa al parohiei pentru fiecare zi a pelerinajului: ziua 1, ziua 2, ziua 3 , ziua 4, ziua  5, ziua 6, ziua 7.

Duminica, 7 august a.c., se va savarsi in biserica parohiala “Sf. Nectarie Taumaturgul” din Coslada, Taina Sfântului Maslu, imediat dupa Sf. Liturghie (in jurul orelor 11.00). Pentru aceasta slujba trebuie sa pregatiti un vas (recipient) cu ulei si putina faina de grau.

Fiind binecuvantat de preoti cu chemarea lui Dumnezeu, acest untdelemn este sfintit si plin de darul dumnezeiesc al Duhului Sfant. El are puterea de a Sfinti sufletul si de a tamadui trupul, a izgoni bolile, a vindeca ranile, a curati intinaciunea pacatului si a impartasi mila si indurarea lui Dumnezeu.

De aceea, untdelemnul ramas de la Sfantul Maslu, ca si faina binecuvantata atunci, trebuie pastrate cu cinste in loc ales. El poate fi folosit numai in scopuri curate si evlavioase. Se obisnuieste ca din faina si untdelemnul de la Sfantul Maslu sa se faca o turtisoara, din care se da bolnavului sa manance. In unele parti, din aceasta faina se, fac prescuri pentru Liturghie. Untdelemnul se poate pune in candela, fie in casa, fie la biserica.