Spania, cu denumirea oficială Regatul Spaniei, este o ţară mediteraneană cu o lungă tradiţie istorică şi culturală. Pentru vechii greci, reprezenta tărâmul unde creşteau merele de aur ale lui Hercule, pentru arabi, era întruchiparea raiului pe pământ, pentru mulţi scriitori era o arenă în care istoria oscila între fapte eroice şi tragedie. Spania a fost şi a rămas în ochii necunoscătorilor o ţară misterioasă. Cei mai cunoscuţi spanioli în întreaga lume sunt personaje fictive: Don Juan, Don Quijote şi Carmen. Fiestele, adică sărbătorile spaniole, sunt seducătoare, nu doar pentru caracterul lor exuberant, cât mai ales pentru exotismul lor cu influenţe din afara Europei.
Dintre toate aspectele pe care Spania le oferă astăzi, cel mai izbitor este “noua Spanie”: democratică, membră ambiţioasă a Uniunii Europene, o Spanie care doar în câteva decenii a devenit o importantă scenă de desfăşurare a evenimentelor istorice mondiale şi o mare consumatoare de informaţie şi cultură, ceea ce o face şi mai atractivă.
Bunăstarea economică, oferta foarte generoasă de locuri de muncă a atras şi atrage în continuare o bogată şi variată mână de lucru, în special din ţările în curs de dezvoltare, printre ele un loc fruntaş ocupându-l ţara noastră. Aşa se face că în mai toate zonele Spaniei poţi auzi vorbindu-se la tot pasul româneşte, în mai toate perimetrele economice sunt angajaţi români, preferaţi multora pentru felul în care îşi fac treaba.
Încet-încet s-au constituit comunităţi întregi de români care au solicitat, de multe ori imperios, un preot, un îndrumător sufletesc, aşa încât astăzi există înfiinţate peste 35 de parohii ortodoxe române în Spania şi alte câteva în Portugalia, ţară vecină, cu preoţi parohi sau slujitori, care încearcă, cu mijloacele pe care Diaspora le pune la dispoziţie, să răspundă nevoilor spirituale ale emigranţilor.
Aşa se face că pentru comunitatea românilor stabiliţi temporar sau definitiv in Coslada, care numără peste 16.000 de români (foarte „amestecaţi” din punct de vedere confesional) a fost numit, în baza unui concurs, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Arhiepiscop şi Mitropolit al Mitropoliei pentru Europa Occidentală şi Meridională, începând cu data de 1 iunie 2007, un preot paroh, anume părintele Iconom Stavrofor George – Ovidiu CIMPOCA, până la acea dată consilier social – misionar în cadrul Episcopiei Dunării de Jos şi paroh al parohiei „Schimbarea la Faţă” din municipiul Galaţi.
Municipiul Coslada este situat geografic în estul Comunităţii de Madrid (formată din 179 de localităţi şi cu o populaţie imigrantă de peste 950.000 de persoane, provenite din 168 de ţări). Este un oraş întins pe 12 km2, cu o populaţie de peste 90.000 de locuitori, situat în zona unei mari câmpii, de pe valea râului Jarama, întins pe malul său drept.
Cu privire la originea Cosladei există numeroase interpretări. Este probabil să fie fundată de către romani, având în vedere semnificaţia etimologică a cuvântului Coslada: cos - piatră, dur şi late – abundent, extins.
Prima atestare documentară datează din secolul al VI – lea, fiind posterioară atestării oraşului Toledo. Din anul 713, când trupele lui Tarik au ajuns pe aceste tărâmuri urmărindu-i pe vizigoţii şi evreii care fugeau, după ce Toledo fusese cucerit, pentru a se refugia în Alcalá de Henares, şi până în 1083, pe vremea lui Alfonso al VI – lea, nu există informaţii despre Coslada.
Una dintre referinţele cele mai clare despre Coslada este aceea din timpul lui Fernando al III – lea (1230-1252), în care se precizează că localitatea Coslada aparţine de SEXMO de VALLECAS. Probabil că din aceste vremuri datează emblema oraşului: un leu între lauri pe un câmp de argint.
În anul 1576, Coslada apare ca localitate din Madrid, în regatul de Castilla. Aparţinea episcopatului de Toledo şi de arhiepiscopia de Madrid, iar în parohia sa se cinsteau Sfinţii Petru şi Pavel.
În anul 1700 Coslada avea deja primărie proprie, dar nu se păstrează niciun document din cauza incendiului provocat de trupele austriece ale generalului Conde Starhenberg în retragerea lor din faţa armatei francezo – spaniolă, după înfrângerea din bătălia de la Villaviciosa, din 10 decembrie 1710. De asemenea, a fost arsă şi distrusă mare parte din localitate. Acest declin continuă: în anul 1785 în Coslada mai locuiau doar 64 de persoane, formând 6 familii.
Începând cu secolul al XIX – lea Coslada începe să se dezvolte. Ajunge să aibă 264 de locuitori în 1864, grupaţi în 66 de familii, pentru ca adevărata dezvoltare să se petreacă după 1950: 3.695 locuitori în 1960, 13.412 locuitori în 1970, 33.434 locuitori în 1975, 53.952 locuitori în 1980.
Coslada are două sărbători locale: Fiestas Menores de San Isidro (Sărbătorile mici de Sfântul Isidro), în data de 15 mai şi Fiestas Mayores en honor de la Patrona de Coslada, Nuestra Señora del Amor Hermoso (Sărbătorile mari în cinstea protectoarei Cosladei, Maica Domnului a Frumoasei Iubiri), în al doilea sfârşit de săptămână al lunii iunie.
Afară de sărbătorile locale, Coslada mai sărbătoreşte Carnavalul, precum şi Regii Magi (cu tradiţionala caravană care traversează tot oraşul, pe data de 5 ianuarie).
Cât priveşte prezenţa bisericii ortodoxe în această localitate, ea se datorează solicitării credincioşilor ortodocşi români imigranţi pentru a avea un preot slujitor pentru nevoile lor spirituale.
Încă de la întemeierea ei, comunitatea parohială s-a întrunit şi şi-a desfăşurat activităţile liturgice, catehetice şi culturale într-un spaţiu din imobilul parohiei catolice „Santa Cruz”, situată în Coslada, pe Calle Chile s/n.
Ocrotitorul spiritual al parohiei este Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul, cu pomenirea la 9 noiembrie în fiecare an.
Numărul credincioşilor care frecventează în mod regulat slujbele bisericii creşte de la lună la lună, intenţia comunităţii parohiale fiind aceea de obţinere, cu sprijinul autorităţilor locale, a unui spatiu, a unui teren pe care să se poată ridica un locaş de închinare.
Programele parohiei se iniţiază şi se dezvoltă în funcţie de priorităţile şi nevoile ei pastorale, în principal fiind cele liturgice şi duhovniceşti. În prelungirea acestora se încearcă înfiinţarea şi coordonarea şcolii parohiale, de către dna preoteasă şi profesoară Gina CIMPOCA, care îi are în vedere pe copiii şi pe tinerii parohiei. Pentru aceştia se doreşte organizarea de cursuri pentru cunoaşterea şi păstrarea identităţii naţionale şi religioase, precum şi pentru cultivarea valorilor creştine autentice ortodoxe, cursuri de geografia României şi istoria românilor.
Parohia din Coslada este înfrăţită duhovniceşte cu parohia „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Girona (Spania), care îl are ca paroh pe părintele Mihai SOLOMON, un distins preot al Eparhiei noastre, un încercat şi iubit duhovnic, un erudit teolog şi ales predicator, iubitor şi apărător al valorilor Ortodoxiei, alături de distinsa sa familie, precum şi cu parohia „Acoperământul Maicii Domnului” din Toledo (Spania), care îl are ca paroh pe părintele Florin VOINEA.
Întreaga activitate este susţinută de aportul substanţial al credincioşilor, în special al câtorva persoane şi familii implicate trup şi suflet în susţinerea iniţiativelor parohiale: dna prof. Romana Anca Rădulescu, profesor universitar şi mediator cultural, traducător al materialelor parohiale în limba spaniolă, familia Gabriel şi Rodica Tudor, familia Irinel şi Sorina-Valentina Petcu, familia Gheorghe şi Elena Lefter, familia Sorin şi Olga Vergu şi mulţi alţii, pe care Dumnezeu să îi pomenească şi să îi întărească în gândurile şi lucrările lor sfinte.
Protopsaltul parohiei este tânărul George Bucurică, bun cunoscător şi interpret al muzicii psaltice bizantine, ajutat de dl Dragoş Dragoman, care împreună cu alţi tineri înveşmântează cu vocea lor sfintele slujbe în biserică.
Personalităţi care au vizitat biserica parohială:
† Înaltpreasfinţitul Iosif, Arhiepiscop şi Mitropolit al Europei Occidentale şi Meridionale;
† Preasfinţitul Timotei, Episcop al Spaniei şi Portugaliei;
Pc preot Mihai Solomon, Girona (Spania);
P Cuv Arhimandrit Hristodoulos – Volos (Grecia);
Ştefan Hruşcă, interpret de muzică uşoară;
Ángel Viveros Gutiérrez, primarul municipiului Coslada;
Rosario Arroyo Lázaro, consilier de imigraţie în cadrul Primăriei Coslada;
Agustín González Plasencia, directorul Departamentului de imigraţie – Coslada;
Carlos Iglesias, regizor;
Miguel Fonda Ştefănescu, preşedinte FEDROM;
Gelu Vlaşin, poet.
