Botezul pruncei Nectaria-Teodora în comunitatea noastră – Duminică 24 iulie 2011
Dumnezeu cheamă omul pe nume. Acest lucru dovedeşte că El îl cunoaşte pe om în profunzime. Orice cunoaştere interpersonală se realizează numai prin afecţiune. Când Adam a fost chemat să pună nume celor create de Dumnezeu înseamnă că a fost chemat să intre într-un contact intim cu natura, să o cunoască, să o iubească şi să o apere. Când Adam greşeşte şi Dumnezeu îl cheamă pe nume înseamnă că Dumnezeu îl cunoaşte, îl iubeşte şi vrea să-l apere, să-l mântuiască, de aceea îi promite un Mesia (Fac 3, 15). Pe Avraam îl cheamă pe nume, îi întregeşte numele şi-l face părintele multor neamuri; lui Simon-Petru îi pune nume nou, spre a-şi înţelege menirea credinţei sale (Ioan 1, 42); după înviere, Iisus o cheamă pe Maria Magdalena pe nume şi ea îl recunoaşte de Învăţător-Rabuni, fiind conştientă ca Iisus este acela care a cunoscut-o mai întâi şi o cheamă la bucuria, nu numai de a-L vedea viu, ci şi de a duce această bucurie ucenicilor Săi; pe Saul îl cheamă pe drumul Damascului şi-l face apostolul neamurilor (Fap 9, 1-8). Dumnezeu continuă să ne cheme pe nume, pe numele de la Sfântul Botez, când El s-a întors spre noi, ne-a iertat păcatul şi ne-a dat viaţa cea nouă, ca să-i răspundem la chemare şi să ne mântuim sufletele. Cel care răspunde chemării divine este binecuvântat, adică mulţumit şi fericit, fiindcă Dumnezeu îl face să înţeleagă taina numelui său: Eu sunt, de aceea ai tu viaţă şi un nume.
La Botez, părinţii cu credinţă, adică cei care deţin ceva din taina numelui lui Iisus, dau copiilor lor nume de sfinţi, cu speranţa că în viaţă vor fi ceea ce le spune numele: un alt sfânt Ioan, Ştefan, Mihai, Maria, Vasile etc. Azi, lipsa de credinţă a părinţilor se vădeşte şi prin numele copiilor, care sunt de toate, numai de sfinţi nu sunt. Trist este că aceşti copii nu răspund la chemarea lui Dumnezeu, fiindcă ei înşişi nu-şi înţeleg semnificaţia numelui de: Raris, Raisa, Mayra, Idan, Marilu, Pamela şi nu mai ţin minte câte altele.
Am avut bucuria ca în această duminică să săvârşim, în mijlocul credincioşilor prezenţi, Taina Botezului pentru prima pruncă cu numele Sfântului Nectarie Taumaturgul, ocrotitorul comunităţii noastre, căreia părinţii i-au spus Nectaria-Teodora, primul născut al tinerei familii Claudiu şi Maria Dumitraşcu. Naş de botez a fost un alt tânăr al comunităţii, Mihai Zamfir. Ne-am rugat cu toţii ca Dumnezeu să rânduiască în sufletul lor harul, pacea şi bucuria Sfântului Duh şi să le răsplătească evlavia şi dorinţa de înnoire şi sfinţire permanentă a vieţii, pentru a se bucura împreună cu toţi sfinţii în Biserica lui Hristos de pe pământ şi din ceruri!
