„Când ne e dor de ea, toţi venim să-i sărutăm mâinile sfinte“

Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi reprezintă pentru mii de pelerini un izvor de vindecare sufletească şi trupească. De aproape patru secole, Sfânta Parascheva binecuvântează pământul Moldovei prin sfintele ei moaşte, la care se închină în aceste zile credincioşi din ţară şi străinătate, de diferite categorii sociale. Oamenii vin să-i ceară ocrotirea şi au nădejdea ajutorului ei în viaţa lor sau a celor dragi. Ei cred cu stăruinţă că lacrimile şi rugăciunile Cuvioasei Parascheva cea „mult-folositoare” ajung la tronul Preasfintei Treimi.

Pelerinii au venit în număr mare şi în aceste zile la Iaşi pentru a o cinsti pe Sfânta Parascheva, cea care şi-a închinat viaţa Mântuitorului Hristos. Unii au dorit să ceară ajutor, alţii au venit să mulţumească sau să continue o tradiţie frumoasă. „Foarte mulţi oameni, aflaţi sub un mare stres şi sub un bombardament informaţional, sunt derutaţi. De aceea, ei se îndreaptă spre locurile unde găsesc alinare şi răspunsuri la tulburarea, necazurile, bolile şi greutăţile care îi apasă. Mântuitorul spune: „Luaţi jugul Meu asupra voastră. Căci jugul Meu e bun şi povara Mea este uşoară”. Hristos ne invită astfel la cruce. Jugul este uşor şi bun pentru că El duce pentru noi poverile noastre. Să ne uităm la cât de discreţi sunt sfinţii care urmează poruncile lui Hristos. Cine ştie în realitate profunzimea suferinţei, durerii, lacrimilor, părăsirii părinţilor, a patriei? Sfânta Parascheva, când a plecat la Ierusalim, s-a rugat foarte mult la icoana Maicii Domnului. Maica Domnului i-a spus să meargă în deşert. Cuvioasa Parascheva a stat câţiva ani în deşert şi s-a întors iarăşi la Locurile Sfinte pentru a se închina Mormântului Domnului. Sfânta a insistat să rămână în acele locuri, însă Maica Domnului i-a spus: „Tu ai un alt dar!” Ascultătoare arătându-se Maicii Domnului, Sfânta Parascheva s-a întors în pustie. Iată cum Sfânta Parascheva a trăit în asceză, viaţa ei sfântă fiind rod al ascultării cuvântului Maicii Domnului”, a mărturisit arhimandritul Constantin Chirilă, slujitor la Catedrala mitropolitană din Iaşi.

Slujitorii Catedralei mitropolitane din Iaşi petrec ore în şir la racla Sfintei Parascheva, ascultând necazurile credincioşilor, spovedindu-i şi dându-le un sfat.

„Oamenii caută să ajungă an de an să se închine la moaştele Sfintei Parascheva. Sunt mulţi cei care mărturisesc că după un necaz Sfânta Parascheva le-a alinat durerea. Sfânta Parascheva este foarte discretă şi în mod minunat grabnic ajutătoare. Ea este o bineplăcută lui Dumnezeu prin harul pe care l-a dobândit şi prin cinstea acordată ei care sporeşte. Cultul sfintei a fost redus la început, însă a crescut, astfel că este recunoscut la nivel internaţional. Românii sunt reprezentaţi în afara ţării şi prin cinstea pe care o oferă Sfintei Parascheva”, explică părintele Chirilă.

Pelerinul care cere ajutorul unui sfânt trebuie să aibă o credinţă care să se manifeste în iubire şi în rugăciune printr-o atitudine smerită. Astfel, el poate primi răspuns la cererile lui. „Sfinţii sunt Biblia aplicată. Ei au pus în lucrare învăţăturile Sfintei Scripturi, fiind permanent într-o creştere duhovnicească, în har şi sfinţenie. Credinţa trebuie manifestată în iubire şi în rugăciune printr-o atitudine smerită. Sfinţii, prin harul lui Dumnezeu, se îndumnezeiesc şi se manifestă asemeni Mântuitorului Hristos. Sfânta Parascheva nu a trăit mulţi ani pe pământ, însă iată la ce înălţime a ajuns. Un neam întreg o cinsteşte, i se închină şi îi aduce în aceste zile credinţa, rugăciunea şi dragostea lui. „Bucură-te Sfântă Parascheva, mult-folositoare” nu este o expresie izvorâtă din mintea poetului care a scris acatistul, ci din realitatea vie care izvorăşte în credinţa poporului”, remarcă arhimandritul Chirilă.

Apropiată de sufletele noastre

Mulţimea pelerinilor care vin încontinuu la Catedrala mitropolitană din Iaşi, dar mai ales în zilele hramului, să venereze moaştele Cuvioasei, cum e cunoscută între închinători, dă mărturie vie despre ajutorul lui Dumnezeu revărsat prin sfinţii Săi. În capitala moldavă chiar a fost publicat, în 2011, un volum care conţine mărturii recente ale pelerinilor Sfintei Cuvioase Maicii noastre Parascheva despre binefacerile venite prin mijlocirea ei la tronul Preasfintei Treimi. Aşa cum precizează protos. Valerian Radu în prefaţa volumului intitulat „Binefacerile Sfintei Cuvioase Parascheva”, „închinătorii au depus, benevol, într-o cutie de lemn amplasată în Catedrala mitropolitană, relatările minunilor, exprimându-şi astfel recunoştinţa faţă de Sfânta Parascheva”.

De la binefacerile pe care pelerinii Cuvioasei le primesc zilnic, ce se constituie în „ferirea de boli, nevoi şi necazuri”, până la relatarea cu exactitate a unor fapte cutremurătoare, care le-au schimbat radical viaţa, ajutorul Cuvioasei e mărturisit sincer, cu multă recunoştinţă şi căldură. Iată ce scrie unul dintre pelerini: „(…) Când ne e dor de ea, toţi ai casei venim să-i sărutăm mâinile sfinte. Ea se roagă la Bunul Dumnezeu pentru oameni” (Constantin). Redăm integral o mărturie scurtă a unui închinător al sfintei, care a cunoscut în multe rânduri puterea mijlocirii ocrotitoarei Moldovei: „M-am bucurat de mult ajutor de la Sfânta Parascheva, de câte ori aveam nevoie: la şcoală, la examene, în familie, la serviciu, pentru sănătate, în viaţa de toate zilele. Cu ani în urmă, apropiindu-mă de moaştele Cuvioasei, mi-au dispărut durerile de spate şi ameţelile. Altă dată, fiind în spital, cu o zi înainte de intervenţia chirurgicală, am trimis pe soţia mea la Mitropolie pentru un acatist la Sfânta Parascheva. A doua zi, operaţia nu mai era necesară şi vindecarea s-a produs ulterior, prin rugăciuni, răbdare şi tratament. O altă minune a fost reuşita repetată a elevilor mei, care au obţinut premii numeroase la concursuri din ţară şi din străinătate. Sunt ajutat deseori prin inspiraţie deosebită în predarea cunoştinţelor la elevi. Şi mulţumesc din toată fiinţa mea Sfintei Parascheva pentru toate darurile, ea însăşi fiind un dar preţios de la Bunul Dumnezeu, Căruia I se cuvine sfântă închinare” (Calistrat, Iaşi).

Aşa o simt toţi cei care au cunoscut-o: grabnic ajutătoare, mult-folositoare, apropiată de sufletele lor.

„Să nu-ţi fie teamă! Eu te voi ocroti!”

Este emoţionantă mărturia unui cititor al „Ziarului Lumina”, publicată în ediţia electronică. „Mămica mea era studentă în anul I la Universitatea din Iaşi, când a început al Doilea Război Mondial. A trebuit să se refugieze în Ardeal cu familia, care locuia în Bacău. În noaptea premergătoare plecării, Cuvioasa i s-a arătat în vis. Mama îngenunchease lângă racla ei şi Sfânta Parascheva s-a ridicat din raclă şi, punându-i mâna pe creştetul capului, i-a spus: „Să nu-ţi fie teamă! Eu te voi ocroti!” Şi aşa a fost. Mama cu bunicii mei au sosit cu trenul după ce bombardamentul a avut loc. Aşa au ajuns în gara Chitila şi au găsit mormane de jăratec pe şinele de cale ferată, de la vagoanele incendiate de bombe, gări în ruină…

Când s-au întors în Bacău, nu au mai aflat nimic din lucrurile lăsate în casă, dar au găsit casa intactă, lucru extraordinar. Nici un membru al familiei nu a fost răpus în groaznicul război în care au murit şi atât de mulţi români. Cuvioasa Parascheva a ocrotit-o aşa cum a promis!” (Carmen, 12-10-2008). (Nicoleta Olaru)

sursa: ziarullumina.ro