Predica mitropolitului Augustin de Florina la sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică – o sărbătoare a copilului

Sarbatoare mare astazi, iubitii mei, sarbatoare mariana; adica o sarbatoare in cinstea Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, care potrivit credintei noastre cuvine-se sa fie cinstita. Si este cinstita Preasfanta noastra. Pentru ca nu este doar o femeie, doar o sfanta; este mai presus de profeti, de patriarhi, de apostoli, de cinstitul Inaintemergator, de ingeri si de arhangheli, mai presus de orice creatura rationala. Dupa Hristos, dupa Sfanta Treime, vine Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, cea mai minunata si mai frumoasa creatura si lauda neamului omenesc. „Presfanta Stapana, de Dumnezeu Nascatoare, roaga-te pentru noi pacatosii”! (Pavecernita Mare). Trebuie sa avem o mare evlavie catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu.

Astazi sunt Intrarile ei. Ce inseamna „Intrari”? Trebuie sa explicam asta.

***

Nimeni, iubitii mei, nu s-a nascut din stanca. Dumnezeu ar fi putut sa porunceasca ca omul sa iasa din stanca. Si oare nu din stanca iese o floare sau un copac? Dar atotintelepciunea Lui a hotarat ca omul sa se nasca din barbat si din femeie, din unirea lor, din sfantul asezamant al Nuntii. Asadar, dupa cum toti oamenii au parinti, asa si Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu. Iar parintii ei cine au fost? Tatal ei se numea Ioachim, iar mama Ana. Acestia au fost parintii.

Parinti foarte evlaviosi. Dar aveau un necaz. Care? Ca anii treceau si nu nasteau copii. Erau tristi. Il rugau pe Dumnezeu sa le dea un copil si facusera promisiunea sa i-L inchine. Si Dumnezeu a auzit rugaciunea lor. Si iata Ana a ramas insarcinata. Dupa noua luni a nascut o fetita dragalasa pe care au numit-o Maria; un nume care avea sa ramana nemuritor in istoria omenirii. N-au tinut-o pe Maria langa ei. Cand s-a facut de trei ani, spune Traditia Bisericii, au condus-o la Templul din Ierusalim potrivit promisiunii lor. Acolo au preluat-o preotii, iar Arhiereul Zaharia a dus-o in Sfanta Sfintelor, unde doar arhiereului ii era ingaduit sa intre o data pe an. In Templu, Preasfanta noastra a ramas doisprezece ani si era hranita mai presus de fire de catre Arhanghelul Gavriil.

Cand copila s-a facut de cincisprezece ani, preotii au incredintat-o logodnicului Iosif. Asa a venit in Nazaret si acolo s-a intamplat cealalta minune: „Ingerul cel mai intai-statator din cer a fost trimis sa zica Nascatoarei de Dumnezeu: Bucura-te!” (Imnul Acatist); Gavriil i-a vestit ca va naste fara samanta barbateasca, intr-un mod dumnezeiesc si mai presus de fire pe Mantuitorul omenirii, pe Imparatul lumii, „a Carui imparatie nu va avea sfarsit” (Simbolul de Credinta; Luca 1, 33).

***

Acesta este istoricul si importanta „Intrarilor”. Ce ne invata? Trei invataturi:

Prima. Am vazut ca parintii Presfintei nu aveau niciun copil si erau tristi si-L rugau pe Dumnezeu. Si s-au bucurat mult cand Ana a ramas insarcinata si inca mai mult cand a nascut pe unicul ei copil. Intreb: Se intampla astazi asa ceva? Ei, pana la unul sau cel mult doi copii, da. Mai departe, nu. Generatia noastra nu mai vrea astazi copii. Se tem barbatii ca nu cumva sotia sa ramana insarcinata. Si ca sa nu ramana, uneltesc mijloace si metode care nu se zic. Decade omul la un nivel mai prejos decat al animalelor. Tremura, ca nu cumva sa rasara in cele dinlauntru ale mamei floarea; pentru ca cea mai frumoasa floare este copilul, floarea cerului; „floare din radacina lui Iesei”, nu cantam despre copilul Iisus? (Catavasiile Nasterii Domnului). Acum insa, imediat ce rasare floarea, barbatul se intristeaza, femeia se intristeaza; si-alearga la medici si fac avort, adica o omoara, o ucid! Asta este cea mai mare crima. Daca omori pe cineva mare, poate ca ti-a dat vreun motiv. Dar acest copil mic, care este in cele dinlauntru, ce rau a facut? Este ce mai nevinovata fiinta. De aceea, cine ucide un copil – zice un filosof rus – Il ucide pe Hristos! Femei, daca ati cazut in pacatul acesta si ati ucis copii, nu va folosesc nimic – nici lumanari, nici faclii, nici prescuri. Este absoluta nevoie sa va duceti sa va marturisiti, sa va spuneti pacatele voastre si sa primiti iertare. Asadar, „Intrarile” ne invata ca familiile nu trebuie sa faca acest mare pacat, care se numeste paza de a face copii, ci sa aduca pe lume copii cati le daruieste Dumnezeu.

Ce altceva ne invata „Intrarile”? Ce-au facut parintii Fecioarei? L-au dus pe copilasul lor la Templu. Asta trebuie sa se intample si astazi. Esti tata? Esti mama? Copilasul sa-l duci la biserica. Sa ii obisnuiesti manuta sa faca semnul crucii. Sa il obisnuiesti sa ingenuncheze si sa se roage. Limba lui sa invete sa rosteasca numele dumnezeiesc. Primele cuvinte pe care le va invata sa fie „Dumnezeu”, „Hristos”; „tata” si „mama” si „bunica”, acestea sunt in al doilea rand. Si in duminici, mama sa-si scoale copiii pentru biserica. In anii de demult se trezeau copiii si mergeau la biserica; si ascultau Evanghelia si se impartaseau cu Preacuratele Taine. Acum? Nimic! Dorm ca animalele. Si in biserica nu se gaseste nici macar un copil, ca sa ridice sfesnicul. Pentru asta e nevoie de grija.

Asadar, primul: Femei, nu faceti marea crima a feririi de a naste copii, a pruncuciderii. Al doilea: Parinti, duceti-i pe copiii vostri la biserica. Si a treia invatatura care este? Daca am sa v-o spun, ma veti asculta? Intrarile Preasfintei noastre ne invata: Din copiii pe care-i veti naste, un copil sa-L inchinati lui Dumnezeu! Asta este cea mai buna inchinare, asta este cea mai mare lumanare. Parintii Preasfintei nu l-au tinut pe copilul lor pentru ei. L-au inchinat lui Dumnezeu. Acum, care-si inchina copilul lui Dumnezeu, sa se faca preot, sa se faca monah? Cine-si da o fetita sa devina misionar si sa se consacre lui Dumnezeu? Sau sa devina asistenta sau invatatoare sau profesoara, ca sa slujeasca lui Dumnezeu? Daca se intampla asa ceva, incep ca bocitoarele. Dar voi sa considerati cinste si binecuvantare a-I da lui Dumnezeu pe unul din copiii vostri. Sa spuneti: Pe acest copil il inchin sa devina intr-o zi preot al Celui Preainalt, propovaduitor al Evangheliei, misionar. Este mare lucru ca una din fetele voastre sa iubeasca nu doar un barbat, ci pe Acela care este Mirele cel frumos al Bisericii. Sa fiti incredintati ca multi va vor ferici.

***

Iubitii mei, acestea sunt invataturile acestei sfinte sarbatori, care poate fi caracterizata ca o zi de sarbatoare a copilului. Niste contestatari ai credintei crestine – statul e ateu! – au luat radiera diavolului si sterg sarbatorile bisericesti. In locul lor adopta noi sarbatori. Si auzi: cand au sarbatoarea mamei, cand au sarbatoarea copilului, cand au sarbatoarea cutaruia, cand a celuilalt. Numai sarbatori sunt; si lovesc astfel in credinta crestina. Astazi, Biserica noastra, care pe toate le-a randuit cu intelepciune, aminteste ca Preasfanta s-a dus in Templu copilas de trei ani. Asadar, poate sa fie considerata si ca sarbatoare a copilului. Din nefericire insa, ateii si necredinciosii, care ne guverneaza, vor sa desfiinteze aceste frumoase sarbatori, in care se sarbatoresc toate marile evenimente.

De aceea, parinti, nu fiti neglijenti. Va rog, ascultati-ma. Copiii vostri la biserica! Copiii vostri la Dumnezeu! Nu m-ascultati? Luati aminte, primii care va veti cai veti fi voi. Pentru ca daca va inceta sa fie cultivata in copii si in tineri credinta in Dumnezeu, societatea se va transforma in jungla. Fara Dumnezeu, toate crimele sunt ingaduite; si furturi si necinstiri si ucideri si orice rau. Copiii care nu cred, copiii care nu merg la biserica, copiii care nu se spovedesc, copiii care nu se impartasesc, copiii care nu-L asculta pe Dumnezeu, vor deveni criminali; se vor umple inchisorile. Si voi veti plati scump, in nepotii si in stranepotii vostri, indiferenta aceasta fata de copiii vostri.

Copiii la biserica! Doar asa exista nadejde sa se creeze o alta lume mai sanatoasa, o noua societate mai omeneasca, o patrie crestina, care va deveni din nou lumina si calauza omenirii.

† Episcopul Augustin

(Omilia Mitropolitului de Florina, Parintele Augustin Kandiotis, a fost tinuta in Sfanta Biserica a Sfantului Nicolae Αμμοχωρίου, Florina, pe 21.11.1986)

(traducere: Fratia Ortodoxa Misionara „Sfintii Trei Noi Ierarhi”, sursa: Androniki Kaplanoglou) | Pelerin ortodox