
Spania, în câteva cuvinte
Spania, cu denumirea oficială Regatul Spaniei, este o ţară mediteraneană cu o lungă tradiţie istorică şi culturală. Cuvântul „Spania” este derivat din „Hispania”, numele în latină cu care romanii se refereau la toată peninsula, şi pe care l-au preluat din grecescul „Hispanía” (accent pe „i”, ca şi în cazul „României”), utilizat de către Artemidor din Efes (sec. I î.Hr.), autorul celei mai vechi hărţi a Occidentului, în care descrie amănunţit Hispania romană.
Originea termenului „Hispania” este atribuită fenicienilor, prima civilizaţie non-iberică, care a ajuns în peninsulă pentru a-şi extinde comerţul şi care a fondat, între altele, oraşul activ cel mai vechi din Occident. În limba lor punică l-au numit Isephanim, „Coastă de iepuri”. Iepurii se găseau şi încă se găsesc în abundenţă în Andaluzia, iar unele monede bătute în epoca lui Hadrian reprezentau personificarea Hispaniei ca o doamnă aşezată, cu un iepure la picioarele ei.
După o lungă şi zbuciumată istorie, teritoriul Spaniei de astăzi este împărţit în 17 comunităţi autonome (Andaluzia, Aragon, Asturias, Insulele Baleare, Ţara Bascilor, Insulele Canare, Cantabria, Castilia-La Mancha, Castilia-Leon, Catalonia, Extremadura, Galicia, Madrid, Murcia, Navarra, Valencia, La Rioja), în care trăiesc şi muncesc cca 45 de milioane de locuitori.
Spania este o monarhie constituţională, cu o monarhie ereditară şi cu un parlament bicameral, Cortes sau Ansamblul Naţional. Puterea executivă consistă din Consiliul de Miniştri prezidat de Preşedintele Guvernului (asemănător unui prim-ministru), propus de monarh şi ales de către Ansamblul Naţional după alegerile legislative.
Catolicismul este religia predominantă în Spania. Un procent de 94% din populaţie este de religie catolică, conform unui studiu al Centrului de Investigaţii Sociale realizat în anul 2005. După catolici, alte religii minoritare reprezintă doar 6% din populaţie. După numărul de membri, a doua religie este cea musulmană. Datele arată că 800.000 de persoane sunt de religie islamică.
Patru limbi importante sunt vorbite în Spania, care sunt limbi oficiale în anumite regiuni: spaniola (castellano sau español), limbă oficială în întreaga Spanie; catalana (català sau valencià) în Catalonia (Catalunya), Insulele Baleare (Illes Balears) şi părţi ale comunităţii autonome Valencia (València, unde limba este denumită valenciană); basca (euskara) în Ţara bascilor (Euskadi) şi părţi din Navarra; galiciana (galego) în Galicia (Galiza).
Fie că este catalan, basc, galician, asturian, cantabrian, aragonez, din Extremadura, Valencia sau din La Mancha, fie că este murcian, andaluz, din Insulele Baleare sau Canare, spaniolul secolului al XXI-lea este strâns legat de rădăcinile sale, obicei ilustrat de sărbătorile locale cunoscute sub denumirea de fiesta şi de limba în sine.
Spanioli celebri:
Pictori : Pablo Picasso , Diego Velázquez, Salvador Dalí;
Arhitecţi : Antoni Gaudí, Santiago Calatrava;
Scriitori : Miguel de Cervantes, Arturo Pérez-Reverte, Manuel Vázquez Montalbán, Jorge Semprún, Federico García Lorca, Félix Lope de Vega, Camilo José Cela, Pascual Madoz Ibañez, Miguel Delibes ş.a.;
Cineaşti : Luis Buñuel, Pedro Almodóvar, Alejandro Amenábar;
Compozitori : Isaac Albéniz, Manuel de Falla, Enrique Granados, Joaquín Turina.
Coslada
Municipiul Coslada este situat geografic în estul Comunităţii de Madrid (formată din 179 de localităţi şi cu o populaţie imigrantă de peste 950.000 de persoane, provenite din 168 de ţări). Este un oraş întins pe 12 km2, cu o populaţie de peste 90.000 de locuitori, situat în zona unei mari câmpii, de pe valea râului Jarama, întins pe malul său drept, la 10 minute de Madrid şi de Aeroportul Internaţional Barajas.
Cu privire la originea Cosladei există numeroase interpretări. Este probabil să fie fundată de către romani, având în vedere semnificaţia etimologică a cuvântului Coslada: cos – piatră, dur şi late – abundent, extins.
Prima atestare documentară datează din secolul al VI–lea, fiind posterioară atestării oraşului Toledo. Din anul 713, când trupele lui Tarik au ajuns pe aceste tărâmuri urmărindu-i pe vizigoţii şi evreii care fugeau, după ce Toledo fusese cucerit, pentru a se refugia în Alcalá de Henares, şi până în 1083, pe vremea lui Alfonso al VI–lea, nu există informaţii despre Coslada.
În anul 1700 Coslada avea deja primărie proprie, dar nu se păstrează niciun document din cauza incendiului provocat de trupele austriece ale generalului Conde Starhenberg în retragerea lor din faţa armatei francezo – spaniolă, după înfrângerea din bătălia de la Villaviciosa, din 10 decembrie 1710. De asemenea, a fost arsă şi distrusă mare parte din localitate. Acest declin continuă: în anul 1785 în Coslada mai locuiau doar 64 de persoane, formând 6 familii.
Începând cu secolul al XIX–lea Coslada se dezvoltă. Ajunge să aibă 264 de locuitori în 1864, grupaţi în 66 de familii, pentru ca adevărata dezvoltare să se petreacă după 1950: 3.695 locuitori în 1960, 13.412 locuitori în 1970, 33.434 locuitori în 1975, 53.952 locuitori în 1980.
Coslada are două sărbători locale: Fiestas Menores de San Isidro (Sărbătorile mici de Sfântul Isidro), în data de 15 mai şi Fiestas Mayores en honor de la Patrona de Coslada, Nuestra Señora del Amor Hermoso (Sărbătorile mari în cinstea protectoarei Cosladei, Maica Domnului a Frumoasei Iubiri), în al doilea sfârşit de săptămână al lunii iunie.
Parohia Ortodoxă Română „Sf. Nectarie Taumaturgul” din Coslada
Dintre toate aspectele pe care Spania le oferă astăzi, cel mai izbitor este “noua Spanie”: democratică, membră ambiţioasă a Uniunii Europene, o Spanie care doar în câteva decenii a devenit o importantă scenă de desfăşurare a evenimentelor istorice mondiale şi o mare consumatoare de informaţie şi cultură, ceea ce o face şi mai atractivă.
Bunăstarea economică, oferta foarte generoasă de locuri de muncă au atras şi atrag în continuare o bogată şi variată mână de lucru, în ciuda crizei economice mondiale, în special din ţările în curs de dezvoltare, printre ele un loc fruntaş ocupându-l ţara noastră. Aşa se face că în mai toate zonele Spaniei poţi auzi vorbindu-se la tot pasul româneşte, în mai toate perimetrele economice sunt angajaţi români, preferaţi multora pentru felul în care îşi fac treaba.
Încet-încet s-au constituit comunităţi întregi de români care au solicitat un preot, un îndrumător sufletesc, aşa încât astăzi există înfiinţate peste 80 de parohii ortodoxe române în Spania şi alte câteva în Portugalia, ţară vecină, cu preoţi parohi sau slujitori, care încearcă, cu mijloacele pe care Diaspora le pune la dispoziţie, să răspundă nevoilor spirituale ale emigranţilor.
Pentru comunitatea românilor stabiliţi temporar sau definitiv în Coslada, a fost numit, în baza unui concurs (decizia chiriarhală nr. 212/2007), de către Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Arhiepiscop şi Mitropolit al Mitropoliei pentru Europa Occidentală şi Meridională, începând cu data de 1 iunie 2007, un preot paroh, anume părintele iconom stavrofor George–Ovidiu Cimpoca, până la acea dată consilier social–misionar în cadrul Episcopiei Dunării de Jos (recent Arhiepiscopie) şi paroh al parohiei „Schimbarea la Faţă” din municipiul Galaţi.
Ocrotitorul spiritual al parohiei este Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul, cu pomenirea la 9 noiembrie în fiecare an.
La începuturile ei, comunitatea parohială s-a întrunit şi şi-a desfăşurat activităţile liturgice, catehetice, misionare şi culturale într-un spaţiu din imobilul parohiei catolice „Santa Cruz”. În timp, numărul credincioşilor coslădeni a crescut în privinţa frecvenţei la biserică, astfel încât s-a impus identificarea unui nou spaţiu, care să corespundă cât de cât nevoilor liturgice şi misionare.
Românii din Coslada, mulţi dintre ei stabiliţi aici imediat după 1990, provin din diverse zone ale ţării, în special din Alexandria, Teleorman, din zona Olteniei, a Moldovei, a Maramureşului şi un număr restrâns de ardeleni. Marea majoritate vine din mediul rural, cu obiceiuri şi tradiţii specifice zonelor din care provin.
Viaţa parohiei în fapte
Misiunea printre românii ortodocşi, şi nu numai printre ortodocşi, înseamnă a fi martor cu viaţa proprie, trăind în plinătate ceea ce am experimentat şi am văzut cu ochii noştri. Trăind primii ceea ce credem şi predicăm. Misiunea noastră aici înseamnă a promova binele, viaţa, dreptatea şi valorile creştine. Înseamnă a lupta împotriva oricărei forme de rău din noi (eul nostru, timpurile noastre, locul nostru, proiectele noastre) şi din afara noastră. Cu răbdare şi perseverenţă, învingând chiar şi riscul de a ne compromite imaginea. Evanghelia, misiunea ne provoacă mereu. Nu putem sta niciodată neutri sau calzi. O credinţă concretă în faţa lumii provoacă şi nu lasă în pace pe cel care trăieşte „adormit”. Ea denunţă toate realităţile şi atitudinile care nu sunt umane. Cu orice preţ! Misiune înseamnă a fi profeţi în confruntările cu nedreptatea lumii.
Cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Timotei al Spaniei şi Portugaliei, au fost iniţiate şi desfăşurate în cadrul parohiei o serie de activităţi, precum:
• organizarea de seri duhovniceşti, cu vizionarea de filme documentare şi artistice cu teme duhovniceşti, aghiografice şi biblice (ex.: Pe urmele Sfântului Nectarie în Eghina, Ne vorbeşte părintele Cleopa, Cuvinte duhovniceşti de la părinţii Arsenie Papacioc, Teofil Părăian, Rafail Noica etc,Ostrov, Viaţa Sfântului Dimitrie, Viaţa Sfântului Gheorghe, Preotul, Călătorie în Ţara Sfântă);
• organizarea conferinţei „Să mărturisim Ortodoxia, gândind şi trăind frumos!”, cu participarea părintelelui arhimandrit Teofil Părăian şi a părintelui Ilarion Urs de la mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta);
• campania anti-avort: „Avortul = soluţie de moment, consecinţe de durată”, “Avortul-rana de moarte a iubirii”, “Avortul înseamnă ucidere”, ocazie cu care s-au împărţit peste 4.000 de pliante tematice;
• campania de donare de sânge: „Dă o şansă vieţii!”, având ca partener Crucea Roşie – Spania, în urma căreia au devenit donatori permanenţi zeci de credincioşi ai parohiei;
• organizarea expoziţiei de fotografie „Coslada – Ortodoxia românească în imagini”;
• participarea la întruniri pe teme privind promovarea luptei anti-drog în rândul tinerilor emigranţi şi a violenţei domestice, precum şi susţinerea programului Coslada-limpia, toate organizate de Departamentul de emigraţie al Primăriei Coslada, în colaborare cu diverse ONG-uri;
• organizarea de activităţi culturale, precum lansarea cărţii „Spania – Trei milenii de istorie” a cunoscutului autor Antonio Domínguez Ortiz, în traducerea domnului Gheorghe Vinţan, a spectacolului de colinde „Deschide uşa, creştine!”, cu participarea domnului Ştefan Hruşcă;
• sfinţirea altarului noului spaţiu liturgic (8 noiembrie 2009);
• pregătirea vizitei P.F Patriarh Daniel în parohia Coslada (17 aprilie 2010);
• iniţierea campaniei de ajutorare a sinistraţilor din România „Fii solidar!” (2010);
• organizarea unui pelerinaj în Grecia (25 mai-2 iunie 2010);
• organizarea unui pelerinaj în Egipt (28 septembrie-10 octombrie 2010);
• organizarea unui pelerinaj în Israel (1-7 septembrie 2011);
• iniţierea programului „Totdeauna lucrul tău să-l începi cu Dumnezeu!” – la început de fiecare an şcolar;
• pregătirea serbărilor de Crăciun: “Hristos S-a născut, bucuraţi-vă!”;
• organizarea activităţilor prilejuite de vizita ÎPS Mitropolit grec Policarp (Madrid), ocazie cu care parohia a primit o părticică din moaştele Sf. Nectarie (6 februarie 2011);
• iniţierea programelor duminicale „Amiază cu picnic” sau „Drumeţie după Liturghie”, ce cuprind drumeţii cu picnic (în natură: La Cabrera, Buitrago del Lozoya, El Atazar, Sacedon, El Boalo etc), bun prilej de comuniune şi socializare;
• iniţierea de diplome, precum: Diploma de ctitor, Diploma de donator, Diploma „Apostolatul faptei credincioase” pentru recompensarea lucrărilor ctitoriceşti în parohie, Diploma de onoare „Sf. Nectarie Taumaturgul”.
Pentru nevoile misionare ale credincioşilor au fost întocmite:
• buletinul parohial săptămânal;
• pliante în limbile română şi spaniolă despre: Taina Sfântului Botez, Taina Sfintei Cununii, Sfânta Taină a Spovedaniei, Îndrumarul de spovedanie, parastasul, sfeştania, în care, pe lângă aspectele privind semnificaţia tainei, au fost inserate şi aspectele practice;
• pliant de prezentare a parohiei în limbile română şi spaniolă;
• broşură de prezentare a Bisericii Ortodoxe: „Biserica Ortodoxă, câteva aspecte ale creştinismului bizantin”;
• trei broşuri: „Viaţa şi acatistul Sfântului Nectarie Taumaturgul” şi „Parohia Sf. Nectarie Taumaturgul – Coslada, 2007-2009”, “Activitatea misionară 2010” în ediţie bilingvă, română şi spaniolă.
Dintre activităţile misionare cu caracter permanent în parohie enumerăm:
• săvârşirea sfintelor slujbe rânduite în duminici şi sărbători, în conformitate cu programul liturgic parohial săptămânal;
• susţinerea de cuvinte de învăţătură şi cateheze pe diverse teme liturgice, misionare şi sociale;
• spovedirea şi împărtăşirea credincioşilor în cele patru posturi de peste an, şi nu numai;
• organizarea de activităţi pentru copii cu ocazia Duminicii Ortodoxiei (programul “Icoana în viaţa mea”), Joia Patimilor (Ritualul spălării picioarelor cu participarea copiilor), Învierii Domnului (programul “De ce vopsim şi încondeiem ouă de Învierea Domnului?”), Zilei Internaţionale a copilului, a Duminicii familiei, a Sfântului Nicolae şi a Naşterii Domnului;
• organizarea de activităţi pentru doamnele din parohie, cu ocazia Bunei-Vestiri şi a Duminicii Mironosiţelor;
• pregătirea praznicului Învierii Domnului, care a devenit o sărbătoare a întregului municipiu;
• administrarea şi actualizarea permanentă a paginii parohiale de web:;
• întreţinerea unei bune relaţii cu autorităţile locale şi dezvoltarea de activităţi comune în sprijinul comunităţii;
• redactarea buletinului parohial săptămânal, tipărirea şi distribuirea lui către credincioşi;
• imprimarea pe format electronic şi format video a tuturor evenimentelor parohiale importante şi arhivarea lor;
• reflectarea activităţilor parohiale în periodicele din Spania („Român în lume”, „Noi în Spania”, „Românul”, “Occidentul românesc”, “Origini”), în revista mitropolitană “Apostolia” şi în cotidianul „Lumina” al Sfintei Patriarhii.
De departe, cele două mari evenimente parohiale sunt Învierea Domnului, la care participă câteva mii de credincioşi români, şi sărbătoarea hramului bisericii, în data de 9 noiembrie a fiecărui an.
Şcoala parohială „Sfinţii Martiri Brâncoveni” pentru copii
În cadrul parohiei funcţionează, cu binecuvântarea P.S Episcop Timotei (decizia chiriarhală nr. 14) din martie 2009, Şcoala parohială „Sfinţii Martiri Brâncoveni”, care este frecventată în prezent de cei 30 de copii înscrişi. Cursurile şcolii se ţin în ziua de sâmbătă a fiecărei săptămâni, între orele 17.30-19.00, şi conţin: 1. Noţiuni elementare de catehism creştin-ortodox; 2. Limba şi literatura română; 3. Noţiuni elementare de istoria românilor.
Îndatoririle şcolii parohiale sunt următoarele: să asigure suportul educaţional adecvat numărului de ore propus, să asigure, în mod gratuit, prin intermediul parohiei, toate materialele pentru elevii ei, să ofere premiile pe care le-a propus: 500 de euro pentru elevul cel mai bun (evaluarea acestuia însemnând: prezenţa la orele de curs, modul de implicare în cadrul orelor de curs, prezenţa la Sfânta Liturghie, conduita morală ireproşabilă, rezultatul la evaluarea finală), iar pentru următorii trei, tabără gratuită pe perioada vacanţei de vară.
Îndatoririle părinţilor şi ale copiilor: să înlesnească copilului posibilitatea participării la orele de curs, să participe (copiii) la toate orele de curs, afară de motiv de boală sau cu învoire, să sprijine efortul şcolii în formarea morală şi duhovnicească a copilului, să participe în mod regulat la Sfânta Liturghie, să participe la activităţile parohiei legate de anumite evenimente comunitare.
În afara orelor de curs, şcoala realizează şi activităţi complementare: excursii, drumeţii, vizionări de filme, jocuri etc.
Responsabil de buna desfăşurare a activităţii şcolii este dna preoteasă, prof. Gina Cimpoca.
Şcoala catehetică parohială „Cuvântul care zideşte” – pentru adulţi
Din 4 iulie 2010 funcţionează, cu binecuvântarea chiriarhului locului (decizia chiriarhală nr. 13), Şcoala catehetică parohială „Cuvântul care zideşte” – pentru adulţi. Prin această formă catehetică se urmăreşte însuşirea, de către participanţi, a cunoştinţelor elementare privind învăţătura de credinţă creştin-ortodoxă, educarea şi corectarea comportamentului moral prin cunoaşterea catehismului şi deprinderea practicării rugăciunii, a rânduielilor şi tradiţiilor specifice Bisericii Ortodoxe. Cursurile se susţin în fiecare duminică, după-amiază, începând cu orele 18.00.
La sfârşitul fiecărui an de catehizare are loc susţinerea, de către cei 50 de cursanţi înscrişi, a evaluării finale, cu scopul verificării cunoştinţelor asimilate. Temele abordate în cadrul şcolii fac referire la: Sfintele Taine şi ierurgii, Sfânta Liturghie, Laudele Bisericii, Decalogul, Fericirile, Poruncile Bisericii, Rugăciunile esenţiale ale vieţii de zi cu zi a creştinului (la intrarea în biserică, la icoanele din biserică, înainte de împărtăşire, înainte de masă, după masă etc), persoane venerate de Biserică şi obiecte de cult (Maica Domnului, îngerii, sfinţii, sfintele moaşte, crucea, icoanele) etc.
Rezultatul evaluării este cu atât mai important cu cât cursantul cu cele mai bune rezultate beneficiază de o recompensă pe măsura efortului depus (în anul 2011 un pelerinaj gratuit în Ţara Sfântă).
Cantina parohială “Bunul samaritean”
Ţinând cont de noile realităţi comunitare, generate de pierderea masivă a locurilor de muncă de către o parte considerabilă a românilor din această zonă, având în vedere şi faptul că multe familii de români au în întreţinere mai mulţi copii şi se confruntă cu greutăţi privind îngrijirea lor, în 27 februarie 2011, s-a luat hotărârea înfiinţării Cantinei parohiale „Bunul samaritean”, care funcţionează ca o bancă de alimente ce asigură, săptămânal, prin contribuţia şi cu sprijinul credincioşilor, hrană rece dintr-o inimă caldă pentru persoanele care sunt beneficiarii acestui mod de întrajutorare parohial.
Organizaţia parohială de tineret
În 6 martie 2011 a luat fiinţă organizaţia de tineret a parohiei care, sub deviza Tinereţe, apostolat, responsabilitate, viaţă, are ca scop promovarea locului şi misiunii pe care le are în Biserica în societatea de astăzi, prin diverse activităţi ce au ca obiectiv sensibilizarea tinerilor faţă de valorile autentice ale credinţei ortodoxe şi tradiţiilor româneşti, organizarea de activităţi cultural-artistice, de excursii şi pelerinaje, conferinţe, susţinerea tuturor activităţilor misionare parohiale etc.
Biblioteca parohială „Lumina din Cuvânt”
În cadrul bisericii funcţionează o bibliotecă parohială care pune la dispoziţia doritorilor de carte, copii, tineri, adulţi, peste 750 de volume de carte în limba română: beletristică, cărţi pentru copii şi literatură religioasă. Cărţile pot fi împrumute la domiciliu, după înscrierea prealabilă a cititorului pe baza unei fişe, iar programul de împrumut este în zilele de: luni, miercuri, vineri între orele 18.30-20.00, sâmbăta între orele 17.00-19.00 şi duminica între orele 12.00-13.30.
Sfinte moaşte în parohie
În biserica parohială odihnesc şi ne ocrotesc părticele din moaştele Sfântului Ierarh Nectarie şi ale sfinţilor martiri din pustiul Hozevei (pomeniţi la 20 martie):
Personalităţi care au vizitat biserica parohială:
† Preafericitul Părinte Patriarh Daniel;
† ÎPS Policarp, Arhiepiscop şi Mitropolit grec al Spaniei şi Portugaliei;
† ÎPS Iosif, Arhiepiscop şi Mitropolit al Europei Occidentale şi Meridionale;
† ÎPS Andrei, Arhiepiscopul Alba-Iuliei;
† Preasfinţitul Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei,
† Preasfinţitul Timotei, Episcop al Spaniei şi Portugaliei;
† Preasfinţitul Marc Nemţeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale;
P. Cuv. Arhimandrit Teofil Părăian, Mănăstirea Sâmbătă;
P. Cuv. Arhimandrit Ilarion Urs, Mănăstirea Sâmbătă;
Dl Adrian Lemeni, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor;
Dl Eugen Tomac, secretar de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni;
Ştefan Hruşcă, interpret de muzică uşoară;
Ángel Viveros Gutiérrez, primarul municipiului Coslada;
Rosario Arroyo Lázaro, consilier de imigraţie în cadrul Primăriei Coslada;
Agustín González Plasencia, directorul Departamentului de imigraţie – Coslada;
Carlos Iglesias, regizor;
Miguel Fonda Ştefănescu, preşedinte FEDROM;
Gelu Vlaşin, poet.