Criza morală din România, ridicată la rangul de lege prin noul Cod penal

După ce au moşit aproape trei luni proiectul noului Cod penal, parlamentarii din subcomisia condusă de Victor Ponta i-au dat o formă definitivă, gata de adoptare. Comisia a adus numeroase modificări proiectului înaintat de Ministerul Justiţiei, unele pozitive, dar multe dintre ele negative, pur formale sau inutile.

De un singur lucru nu s-au atins parlamentarii: pedepsele pentru luare de mită, care au rămas reduse la jumătate faţă de cele prevăzute de codul penal actual. Cine vor beneficia de această reducere se ştie: toţi acei care vor lua şpagă în viitor, dar şi toţi cei care au luat şpagă până în prezent, deoarece legea penală mai favorabilă se aplică retroactiv.

Ca fapt divers, în Ucraina s-a dat recent o lege prin care luarea de mită săvârşită de magistraţi se va pedepsi cu închisoare pe viaţă! Aşa o fi, dar Ucraina nu este membră UE şi nici monitorizată pentru corupţie.

Legea penală are menirea de a apăra valorile fundamentale ale societăţii împotriva infracţiunilor, stabilind mărimea pedepselor în raport de importanţa valorilor sociale ocrotite. Altfel spus, cu cât o valoare socială este considerată mai importantă, cu atât pedepsele aplicabile infracţiunilor care o lezează trebuie să fie mai severe. Dacă pedepsele aplicabile unei infracţiuni cum este luarea de mită se vor reduce la jumătate, înseamnă că în aprecierea legiuitorilor valoarea socială a cinstei şi corectitudinii a scăzut la jumătate.

Am fi tentaţi să credem că alte valori sociale fundamentale şi-au păstrat importanţa şi nu au fost depreciate prin voinţa arbitrară a legiuitorilor, dar nu este aşa.

Proiectul noului Cod penal a redus şi pedepsele aplicabile pentru unele infracţiuni contra vieţii, după cum urmează:

• Se vor reduce pedepsele pentru unele cazuri de omor, prin eliminarea unor circumstanţe agravante prevăzute de codul penal actual în articolele 175 şi 176 (omorul asupra unui magistrat, poliţist, jandarm sau militar, omorul profitând de neputinţa victimei de a se apăra, omorul săvârşit în public etc.). Consecinţa va fi aceea că asemenea omoruri nu vor mai putea fi pedepsite cu detenţie pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani cum prevede codul penal actual, ci cu pedepse mai reduse.
• Comisia parlamentară a decis reducerea pedepsei pentru pruncucidere de la 5 la 10 ani cât propusese Ministerul Justiţiei, la o pedeapsă cu închisoarea de la 1 şi 5 ani.
• Pedeapsa pentru uciderea intenţionată a fătului în timpul naşterii, săvârşită de orice persoană, va fi închisoarea de la 3 la 7 ani. Prin comparaţie, uciderea copilului după naştere se va pedepsi ca infracţiune de omor, cu o pedeapsă de la 10 la 22 de ani. Cu alte cuvinte, viaţa copilului în timpul naşterii valorează cât o treime din valoarea vieţii copilului născut.
• Pedeapsa pentru eutanasierea unei persoane care suferă de o boală sau infirmitate gravă, la cererea ei, va fi de la 1 la 5 ani, comparativ cu pedeapsa de la 3 la 15 ani aplicabilă conform codului penal actual. Ministerul Justiţiei propusese o pedeapsă de la 3 la 7 ani, dar comisia parlamentară a considerat că şi aceea ar fi prea mare şi a redus-o.

Nu numai valoarea vieţii persoanei s-a depreciat în ochii legiuitorilor, ci şi libertatea individuală sub diferitele ei aspecte.

• De pildă, pentru violarea de domiciliu proiectul noului Cod penal prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda, comparativ cu codul penal actual care prevede pentru această infracţiune pedeapsa de la 6 luni la 4 ani.
• Dacă violarea domiciliului se comite de o persoană înarmată sau în timpul nopţii, conform noului Cod penal pedeapsa va fi de la 6 luni la 3 ani sau amendă, comparativ cu pedeapsa de la 3 la 10 ani prevăzută de codul penal actual.
• Tot astfel, lipsirea de libertate în mod ilegal se va pedepsi cu închisoare de la 1 la 7 ani potrivit noului cod, comparativ cu pedeapsa de la 3 la 10 ani prevăzută de codul actual.
• Violarea secretului corespondenţei se va pedepsi cu închisoare de la 3 luni la un an sau amendă, faţă de pedeapsa de la 6 luni la 3 ani cât prevede codul penal actual.

Nici familia nu mai face prea multe parale din punctul de vedere al legiuitorilor.

• Astfel, pentru infracţiunea de bigamie, pedeapsa prevăzută în noul Cod penal va fi de la 3 luni la 2 ani sau amendă, comparativ cu pedeapsa de la 1 la 5 ani prevăzută de codul penal actual. Cine-şi doreşte mai multe soţii ori soţi nu riscă prea mult. Poate scăpa basma curată doar cu o amendă.
• Deşi a acceptat, la presiunea opiniei publice, incriminarea incestului, comisia parlamentară a decis să nu pedepsească actul sexual oral sau anal între ascendenţi şi descendenţi ori între fraţi şi surori. În plus, comisia a stabilit pentru incest o pedeapsă de la 1 la 5 ani, mai redusă decât cea prevăzută de codul penal actual, care prevede o pedeapsă de la 2 la 7 ani.

Nici numărul enorm de accidente de circulaţie nu i-a impresionat pe legiuitori. Din raţiuni numai de ei ştiute, au prevăzut pedeapsa de la 1 la 5 ani sau amendă pentru conducere cu imbibaţie alcoolică peste limita legală. Pentru cine au lăsat portiţa sancţionării cu amendă a unei asemenea fapte se poate doar bănui: demnitari, magistraţi, oameni cu bani mulţi etc.

Faţă de asemenea abordare, nici nu este de mirare că parlamentarii comisiei Ponta au confirmat dezincriminarea prostituţiei.

Deşi exemplele ar putea continua, vom încheia enumerarea cu cireaşa de pe tort: conform noului Cod penal chiar şi trădarea de ţară se va pedepsi mai blând. Astfel, infracţiunea de trădare se va pedepsi cu închisoare de la 10 la 20 de ani, comparativ cu detenţia pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 de ani prevăzută de codul penal actual.

Cele arătate mai sus ilustrează o realitate tristă a României actuale, anume că nu e bântuită numai de criza economică, ci şi de o gravă criză morală, de care sunt afectaţi îndeosebi politicienii. Ca să o generalizeze, aceştia o consacră prin lege.

Românii au tot dreptul să ştie cui să fie recunoscători pentru proiectul noului Cod penal. Aceştia sunt Cătălin Predoiu şi consilierii săi, precum şi membrii comisiei parlamentare care au semnat forma finală a proiectului: Tudor Chiuariu (PNL), Gorghiu Alina Ştefania (PNL), Humelnicu Augustin (PD-L), Eugen Nicolicea (PSD), Boldea Mihail (PD-L), Victor Ponta (PSD), Iordache Florin (PSD), Andrei Florin Mircea (PD-L), Marton Arpad (UDMR) şi Ştirbeţ Cornel (PD-L).

Valentin Stănescu

Sursa: Altermedia