8 decembrie – Sfântul Cuvios Patapie
Cuviosul şi de Dumnezeu purtătorul Patapie din Teba este un părinte al pustiei, care a trăit în deşertul kemetian, în Egipt, în prima jumătate a secolului al V-lea. Moaștele sale sunt neputrezite până astăzi și pot fi închinate la mănăstirea sfântului din Loutraki (Grecia). Prăznuirea sa în Biserica Ortodoxă se face la data de 8 decembrie.
Sf. Patapie s-a născut în anul 380 în oraşul Teba din Egipt. Tatăl lui era guvernatorul regiunii şi urmaşul unei binecunoscute familii egiptene. El şi soţia lui erau creştini evlavioşi şi l-au îndrumat pe fiul lor în citirea Scripturii. Când Patapie a ajuns la vârsta potrivită, părinţii lui i-au adus profesori reputaţi din Alexandria, capitala Egiptului, pentru a-l instrui în domeniul ştiinţelor, matematicii, filosofiei şi retoricii. Datorită educaţiei sale, a înţeles repede cât de trecătoare era viaţa din lumea aceasta şi s-a simţit atras de viaţa ascetică. În acest sens a fost inspirat mai ales de Clement, Atanasie şi Origen.
Tatăl său l-a dus şi la Şcoala catehetică din Alexandria, unde a fost profund influenţat de un profesor orb, pe nume Didim. Didim l-a inspirat şi mai mult în dorinţa lui de a urma calea ascezei. Când şi-a terminat studiile, Patapie s-a întors la Teba, unde a aflat că tatăl lui murise. Dorindu-şi să urmeze o viaţa aspră a monahilor, a plecat atunci în pustia egipteană, unde a devenit binecunoscut pentru nevoinţele lui.
Pentru că faima lui se răspândise, iar el nu mai avea pace în pustie, a plecat la Constantinopol, în anul 428. În timpul călătoriei, l-a întâlnit pe ucenicul său, Şenut, care pe vremea aceea era vâslaş. S-au oprit la Corint, unde au rămas vreme de şapte ani la un schit. În anul 435, Patapie a plecat de la schitul său din munţi, continuându-şi drumul spre Constantinopol. L-a luat cu el pe de-acum monahul Şenut. Când au ajuns la Constantinopol, cei doi s-au dus, fără să spună cine erau, la Mănăstirea Maicii Domnului din Vlaherne, unde au primit o chilie din cele construite chiar în zidul de apărare a oraşului. Rămânând necunoscuţi celorlalţi, Patapie şi ucenicul său şi-au reluat nevoinţele, petrecându-şi vremea în posturi aspre, privegheri şi rugăciuni, ca nişte monahi de rând.
A devenit făcător de minuni, vindecând pe mulţi de bolile lor. A trecut la Domnul în anul 463, la vârsta de 83 de ani şi a fost înmormântat de ucenicii săi în Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Petra, Constantinopol, biserică ce s-a aflat mai târziu sub protectia familiei imperiale a Paleologilor, şi mai ales a Sfintei Ipomoni, mama ultimului împărat al Bizanţului, Constantin Paleologul. După adormirea Sfântului, Biserica a strâns şi păstrat cu grijă istoria vieţii şi a sfintelor sale moaşte.
La o mie de ani după adormirea Sfântului, când Constantinopolul a fost cucerit de turci, moaştele sfântului au fost luate din biserică şi duse la micul schit săpat în stâncă din Corint, după cum sfântul o şi ceruse când era încă în viaţă. Trupul sfântului a fost ascuns în spatele peretelui de apus al peşterii, înaintea iconostasului şi a capelei construite acolo.
La începutul secolului al XX-lea, un preot din zonă, Constantin Sosanis, a descoperit moaştele sfinţilor ascunse în perete. Pr. Constantin, care slujea de obicei în această capelă, era un om neobişnuit de înalt, şi din această pricină a hotărât să facă unele modificări ale capelei. Cu o seară înainte să înceapă lucrările la zidul de apus, Pr. Constantin a visat că a venit la el un monah care l-a prevenit: „Fii atent când o să spargi peretele, căci eu mă aflu de cealaltă parte. Sunt Sfântul Patapie Egipteanul. A doua zi, trupul sfântului a fost descoperit: ţinea la piept o cruce mare de lemn, un sul de pergament pe care era scris numele său, iar moaştele erau acoperite cu nişte frunze mari, încă verzi, de parcă atunci ar fi fost culese.
După descoperirea moaştelor sale, Sfântul s-a arătat mai multor oameni în vis sau în vedenie, cerându-le să-l viziteze la „casa lui din Loutraki”. Este cunoscut mai ales ca vindecător de cancer, săvârşind minuni în întreaga lume.
Pomenirea Sf. Patapie se face pe 8 decembrie, iar pomenirea aflării moaştelor sale se face în marţea de după Duminica Paştilor. Sfântul a săvârşit multe minuni, ajutând pe mulţi bolnavi, familii şi persoane aflate în diferite necazuri. Mănăstirea Sf. Patapie se găseşte la Loutraki, un oraş-staţiune, la o oră de Atena. Sfintele Moaşte sunt aşezate într-o raclă de lemn, în partea din spate a peşterii.
