Parohia “Sf. Nectarie Taumaturgul” - Coslada (Spania)
Parroquia “San Nectario el Taumaturgo”-Coslada/Romanian Orthodox Parish "St. Nectarios, the Healer"-Coslada

Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei

Parohia "Sf. Nectarie Taumaturgul" - Coslada, Spania

Parroquia "San Nectario, El Taumaturgo" - Coslada

Romanian Orthodox Parish "St. Nectarios, The Healer" - Coslada

  • Prima pagina
  • Episcopul locului
  • Istoricul parohiei
  • Viaţa Sfântului Nectarie
  • Taine și ierurgii
    • Botezul
    • Cununia
    • Îndrumar de spovedanie
    • Parastasul
    • Spovedania
  • Familia preotului
  • Şcoala parohială
  • Programul liturgic
  • Contact
  • Español
9 februarie 2016

NOI CONSTRUIM CATEDRALA!

admin_nec Uncategorized

catedrala-mantuirii-neamuluiMesajul tendențios al mass mediei din ultimi ani, şi-a atins de curând, un scop precis: oprirea alocării de fonduri de la bugetul de stat pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului.

Sigur că părerile pe acest subiect sunt diferite şi auzim des în mass media sume care par extrem de mari legate de costurile construcției catedralei: 100 mil Euro…

Totuși, catedrala aceasta în care tot lovesc unii, nu este mai scumpă decât, spre exemplu, marele Stadion Naţional „Lia Manoliu” (care a costat peste 200 mil Euro): un loc în care eu şi probabil mulți dintre români nu vom ajunge niciodată, pentru că nu ne interesează în mod deosebit ceea ce se întâmplă acolo. Şi chiar dacă ne-am dori să vizităm astăzi acest stadion „mai scump decât catedrala”, este închis…de ISU. Sportul are promotorii şi susținătorii lui, foarte iubiți de mass media, ceea ce a făcut ca o astfel de investiție să fie lăudată şi promovată ca fiind necesară şi binevenită. Susținătorii construcției Catedralei se aud foarte rar în mass media şi doar în situația în care e necesară batjocorirea publică a celor care îndrăznesc să spună ceva „de bine” despre acest proiect.

Dar ce înseamnă 100 milioane euro pentru România? Din sumele vehiculate de presă, am aflat cu toții că totalul şpăgilor din dosarul „Microsoft” a fost… cam cât o catedrală! Sunt publice sumele care reprezintă profit pentru mari companii care se îmbogățesc din bănuții noștri şi din resursele României: OMV Petrom (petrolul României), E-on (distribuția de gaz şi energie electrică), Holzindustrie Schweighofer (prelucrătorul lemnului din pădurile României) sau BCR (cea mai profitabilă bancă din România). Oricare dintre aceste mari companii ar putea construi din profitul obținut în România câte o catedrală în fiecare an şi tot le-ar mai rămâne bani suficienți pentru construcția palatelor acționarilor lor din Germania sau Austria. Şi asta înseamnă că nu sunt bani în România pentru o singură catedrală? Ați auzit vreo mare companie străină dintre cele care fac mari profituri în România că susţine măcar la modul declarativ construcția catedralei, că donează 1 Euro pentru activitățile sociale ale Bisericii? Toate companiile au dreptul de a redirecționa 2% din profitul uriaș către ONG-uri sau activități sociale, dar sumele acestea rămân de obicei tot „în curtea lor” căci își înființează propriile fundații ca să cheltuiască banii… eficient (vă sunt cunoscute cutiuțele de lângă casele de marcat de la Lidl sau la Mc Donald’s care vă îndeamnă să faceți o faptă bună prin intermediul fundației lor şi mai nou, am aflat cu toții că banii adunați de unele televiziuni pentru victimele da la Colectiv… n-au prea ajuns la victime).

Şi daca tot vorbim de „lupul moralist” al zilelor noastre – televiziunile care critică Biserica şi au mereu câte un subiect „incendiar” despre „afacerile Bisericii”- știți că cifra de afaceri a ProTV-ului pe 2014 a fost… ceva mai mare decât bugetul pentru catedrală? Știți că televiziunile mari din Romania au afaceri care însumează peste 200 mil euro anual? Sunt cifre publice. Sigur că profitul lor este ceva mai mic: 3-7 milioane de Euro anual (adică, au un profit mare şi după ce au scăzut salariile şi indemnizațiile foarte mari ale crainicilor şi moderatorilor care comentează veniturile modeste ale Bisericii). Şi televiziunile au, bineînțeles, fundațiile lor prin care realizează… o faptă bună pe an sau diverse campanii prin care strâng bani de la alții pentru o cauză nobilă şi… pentru o bună publicitate, tot după regulile economiei de piață. Iar la evenimentele caritabile, după un discurs care emoționează privitorul până la lacrimi, orice moderatoare „celebră” se va afișa la luxoasa petrecere mondenă – pentru care se cheltuieşte o bună parte din banii adunați din donații – purtând o geantă „de firmă” care costă cât masa pe 1 săptămână pentru 300 de copii la Valea Plopului şi cât vreo 10-20 de mantii arhierești despre care tocmai a comentat „moralizator” în vreo emisiune de „știri”.

Dacă sunt atâția bani în ţara asta pentru afaceri extrem de profitabile, pentru pensii speciale foarte mari, chiar nu sunt bani pentru ca noi, ortodocșii plătitori de impozite, să avem o catedrală? Sigur că nu mai e la modă să construim ceva pentru „majoritari” din banii statului, totuși, sute de ani s-au jertfit pentru ţara şi Biserica ei strămoși de-ai noștri majoritar ortodocși; bunicii noștri ortodocși au fost „majoritari” la Canal, la Gherla, la Aiud şi pe fronturile din cel de-al doilea război mondial, frații şi copiii noștri „majoritar ortodocși” au murit în ’89! Măcar jertfa înaintașilor noștri să merite ca generația aceasta să construiască în București o catedrală mai mare decât cea pe care au putut-o construi românii de acum 400 de ani pe când plăteau tribut Imperiului Otoman, iar corupția funcționarilor statului era… probabil tot la nivelul celei de acum. Dacă bugetul aloca mari sume de bani pentru construcția de autostrăzi şi stadioane la standardul vremurilor de astăzi, măcar să avem şi noi dreptul ca din impozitele plătite de o majoritate ortodoxă să se construiască o catedrală care sa spună despre poporul român că „își iubește Biserica” şi nu se zgârcește să construiască cel mai frumos lăcaș pentru Dumnezeu! Cum credeți că ar reacționa evreii din toată lumea dacă li s-ar permite sa reconstruiască Templul din Ierusalim? Oare ar batjocori prin mass media pe cei care ar susține acest proiect? Oare ar blama un întreg popor pentru că s-ar întoarce la o măreție de acum 2000 de ani, într-o lume în care vremea construcțiilor religioase monumentale a trecut şi nu mai e importantă religia unei majorități? Dar parlamentul şi guvernul turc, credeți că va dezbate prea mult oportunitatea trimiterii de fonduri pentru construcția unei mari moschei în București?

Haideți să luăm un exemplu mai apropiat de ţara noastră: Polonia, o ţară UE cu o majoritate de 87% catolici şi o constituţie care respectă drepturile minorităţilor religioase. În Polonia de astăzi, preşedintele şi primul ministru sunt catolici practicanţi şi nu se sfiesc să îşi exprime public susţinerea valorilor tradiţionale ale bisericii lor. Şi tot Polonia este o ţară care a construit biserici mari în perioada de după căderea comunismului: în 2004 polonezii au construit la Lichen o biserică de 120 m lungime şi 77 m lăţime (cam cât catedrala noastră acum în construcţie) şi se mândresc că se numără printre cele mai mari biserici din lume, fără să spună cineva că sunt deja prea multe catedrale imense… din perioada medievală.

Şi Serbia şi Rusia şi Ucraina, toate ţările din jurul nostru au construit catedrale mari şi foarte scumpe, imediat după căderea comunismului. Toţi cei care aţi călătorit în lume, aţi vizitat zeci de catedrale catolice, cele mai mari din lume, cu care se mândresc agenţiile de promovare a turismului din ţările respective. La capitolul acesta şi Bulgaria stă mai bine decât noi, şi-au construit o catedrală mare şi frumoasă acum 100 de ani.

Ce va rămâne după generaţia noastră? Câteva clădiri hidoase cu termopan, sedii de tribunale şi instituţii financiare? Sau mănăstirile frumoase, reconstruite şi reînfrumuseţate în ultimii 25 de ani, de care vă bucuraţi în fiecare vacanţă pe bani puţini, prin ţara noastră? Ce construcţie minunată va rămâne Bucureştiului sec. XXI? Stadioane devastate periodic de fani nervoşi sau doar renovate pe bani mulţi la 20-30 de ani, pentru că nu mai corespund normelor? Şi dacă a îngăduit Dumnezeu ca mulţi dintre noi să-şi contruiască locuinţe mari, frumoase, scumpe şi după standardele secolului XXI, oare n-ar trebui să aducem şi catedrala în secolul acesta XXI? O dată la 400 de ani, oare nu-şi poate construi un popor o catedrală?

Este timpul ca fiecare să îşi pună sincer nişte întrebări legate de construcţia catedralei, indiferent de antipatiile pe care le puteţi avea în legătură cu oamenii care administrează astăzi averea bisericii noastre (fiecare va da socoteala lui Dumnezeu pentru ce face). Pe cine interesează astăzi cine şi cum a administrat „averea bisericii” când s-a construit Curtea de Argeş sau Putna sau Cozia sau Hurezi sau Agapia sau Bistriţa sau Tismana sau Trei Ierarhi? Şi n-or fi fost bisericile acestea, la vremea lor … prea mari, prea scumpe? Sau n-or fi fost şi atunci destui săraci care să fi fost mai bine hrăniţi şi să fi stat într-un bordei mai mare cu banii care s-au cheltuit pentru construcţia acestor biserici? Ce spune Mântuitorul lui Iuda care îşi făcea griji pentru săraci atunci când „s-a risipit” mirul cel scump al Mariei Magdalena? „Că pe săraci întotdeauna îi veţi avea cu voi, dar pe Mine nu Mă veţi avea întotdeauna” (Ioan 12). Oare chiar nu merită să „risipim” pentru Biserica lui Hristos? Dacă nu vom mai avea timpul acesta de acum, în care să se poată construi? Dacă NOI nu contribuim la construcţia catedralei, fără fonduri, va rămâne doar o ruină tristă şi ruşinea noastră în faţa nepoţilor noştri peste ceva ani.

Vă dau câteva idei despre cum am putea contribui fiecare dintre noi, cei deja fii ai Bisericii sau fii „în devenire”, la „mirul cel de preţ” pentru Hristos, catedrala noastră!

Cât cheltuiţi pentru un cadou de aniversare? 50-100 lei? Renunţaţi anul acesta la un cadou şi îndemnaţi prietenii pe care îi invitaţi să vă trimită cadoul sub forma unui certificat de donaţie pentru construirea catedralei. Ştiţi că, în Israel , un cadou de aniversare poate fi „un certificat de plantare a unui arbore”? Verişorul care trăieşte în SUA intră pe site-ul Fondului Naţional din Israel şi plăteşte un certificat între 18$ şi 5000$, după buget şi după importanţa prietenului aniversat. Aşa s-a înfrumuseţat Ţara Sfântă în ultimii ani şi s-a făcut grădină în deşertul arid şi neprimitor!

Hai să facem şi noi la fel, cu mijloacele pe care ni le oferă lumea modernă de astăzi! Pe site-ul oficial al Patriarhiei există un link pe care puteţi face donaţii online plătind rapid cu cardul, adică tot atât de simplu precum cumpăraţi online haine, cosmetice şi alte lucruri minunate. Aveţi posibilitatea de a plăti cu cardul un minim de 5 E (adică echivalentul unei prăjituri la mall sau a unei beri cu prietenii) dar faceţi aceasta… lunar. Sigur că buzunarul şi-l deschide fiecare cât doreşte şi cât îi permite rangul, nu uitaţi că Sfinţii Părinţi ne învaţă că ceea ce dăm cu dragoste, Dumnezeu înmulţeşte cu dragoste … şi celui care dă, şi celui care primeşte. Plătind online, e o modalitate mai uşoară şi mai discretă pentru cei care, din smerenie, doresc să rămână anonimi în comunitatea lor pentru milostenia pe care o fac: www.construimcatedrala.ro

Pentru cei care nu înţeleg mecanismele economiei moderne, trebuie să ştiţi că peste jumătate din banii pe care îi donaţi la construcţia catedralei, se vor întoarce tot la bugetul de stat (şi vor fi probabil folosiţi pentru alte construcţii „prioritare”), căci BISERICA PLĂTEŞTE IMPOZITE mari pe salariile celor 250 de angajaţi care lucrează la construcţie şi toate materialele de construcţie achiziţionate au TVA care imediat merge la bugetul statului. Aceasta este legea astăzi, nu se pot face derogari de la lege, nu se practică scutiri de taxe pentru Biserică (ar fi şi acesta un ajutor, dar statul îşi primeşte „partea” şi din donaţiile noastre); nu este legal să construieşti catedrala cu voluntari sau cu preluare de materiale de construcţie (fără taxe) din munţii patriei binecuvântate de Dumnezeu cu atâtea bogăţii; catedrala nu e considerată obiectiv strategic cum a fost cândva Palatul Poporului în care „huzuresc” astăzi parlamentarii şi cu care se mândreşte România în spoturile de promovare a turismului. Şi nici interese legate de mari câştiguri nu sunt, ca să se aplice scutiri de taxe sau anulari de datorii ca la defunctele Regii Autonome din ultimii 25 de ani. Aşa că, simţul dvs. civic nu ar avea prea mult de suferit, cumva tot la stat ajung o parte din banii donaţi.

Se poate construi catedrala doar din donaţiile noastre, nu este nevoie de bani de la buget. Un popor unit şi demn, poate face asta! Totuşi, bugetul României înseamnă şi banii noştri! Toţi vorbesc de democraţia perfectă din Elveţia, dar nu se face referendum pentru ceea ce ni s-ar părea nouă prioritar: o catedrală sau … orice altă construcţie. Alţii hotărăsc pentru noi! Se apropie alegerile şi toate televiziunele ne învaţă să fim precum …francezii, de exemplu, să ne strigăm drepturile, să facem valuri, să forţăm mâna aleşilor noştri! Au dreptate, fraţilor, să fim europeni! Scrieţi un email aleşilor din zona dvs. care sigur îşi doresc foarte mult să fie realeşi (adresele lor sunt publice, le găsiţi uşor pe internet)! Presaţi-i cu mesaje şi spuneţi-le că îi alegeţi doar dacă susţin construcţia catedralei. Ei vor vota bugetul! Scrieţi preşedinţilor de filiale de partide. Ei vor să formeze viitorul guvern! Sigur că sunt lucruri mult mai importante pe agenda tuturor politicienilor: spitale, şcoli, pensii, locuri de muncă, autostrăzi şi … preţuri mici la mâncare. Minunat, dar n-au fost acestea „priorităţile” tuturor guvernelor din ultimii 25 de ani? Ce schimbări atât de spectaculoase mai aşteptăm? Aşa că, e timpul să-i anunţăm care ne sunt priorităţile: ne interesează construcţia Catedralei Mântuirii Neamului! Nu vă faceţi griji, sunt destui promotori eficienţi pentru celelalte domenii mai sus menţionate, sunt sume mari şi interese financiare în jurul fiecărui domeniu „prioritar”, iar politicienii se vor „înclina” ca de obicei, cuminţi în faţa acestor interese… străine omului de rând.

Haideţi să nu mai lăsăm să treacă zeci de ani până la terminarea unei construcţii importante cum este Catedrala Mântuirii Neamului! Noi construim catedrala! Prin donaţii, prin susţinerea verbală şi în scris a acestui proiect, noi facem să fie „cool” să postezi pe pagina personală o pictogramă „Susţin construcţia Catedralei”! Hai să-i lăsăm pe cei care sunt împotrivă să se manifeste cum îşi doresc, în mass media, pe paginile de socializare sau … la piaţă. Avem dreptul la o părere, avem dreptul să o susţinem şi avem dreptul de a fi respectaţi pentru ea, fără să răspundem provocărilor de ceartă, disensiune sau scandal, aşa… după îndemnul unui mare iubitor de neam (demodat pentru unii): „Tu rămâi la toate rece, /De te-ndeamnă, de te cheamă: /Ce e val, ca valul trece, /Nu spera şi nu ai teamă; /Te întreabă şi socoate /Ce e rău şi ce e bine; /Toate-s vechi şi nouă toate: / Vreme trece, vreme vine..” (Mihai Eminescu, Glossa)

Acesta NU este un mesaj scris cu acceptul Patriarhiei, este doar opinia personala a unui simplu si neînsemnat cetăţean al României care îşi exercită dreptul de a se exprima liber şi cu demnitate despre un subiect pe care îl consideră important.

Clara Râpan

30 ianuarie 2016, Sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi

PS: Pentru cei care şi-ar face cumva griji că am fi uitat de iubirea faţă de aproapele şi de clădirea „împărăţiei lui Dumnezeu” cea dinlăuntrul nostru, răspunsul meu este următorul: dacă nu le-aţi făcut mai întâi pe acestea, nici nu vă gândiţi să vă pese de construcţia unei clădiri (deşi, poate fi un început pentru ca mai apoi să începi să-ţi pese şi de suflet). Cred că cel căruia îi pasă de catedrala aceasta atât de „huiduită” de unii, a înţeles şi un ţel mai înalt al Bisericii prin construirea ei. E un manifest al unui întreg popor, care spune: „Suntem aici! Ne iubim, ne respectăm şi ne urmăm strămoşii, neamul şi isoria. Catedrala aceasta este semnul continuităţii şi identităţii neamului nostru!” Şi… da, va fi mare!!! Ca să încapă toţi românii, indiferent de părerea şi contribuţia lor, …. fără discriminare!

„Apa misterioasă” Trumbo – film artistic (2015)

Articole pe același subiect

IMG_5590

Uncategorized

A Doua Înviere în enorie, 2026

Taina Sf. Maslu în enorie, 15 martie 2026

Parohie, Uncategorized

Taina Sf. Maslu în enorie, 15 martie 2026

IMG_1228

Parohie, Uncategorized

“Mare minune s-arată!”, rugă, colind și poezie la Nașterea Domnului – 2025 în enorie

Moaștele Sf. Nectarie
în biserica din Coslada


Moaștele Sf. Martiri din Hozeva
în biserica din Coslada




Moaștele Sf. Epictet și Astion
în biserica din Coslada




Tipărite în parohie

Statististici


free counters

Blogroll

  • Iconografo
  • Kalomiros.blogspot.com.es
  • L'atelier Saint Jean Damascene
  • L'Institut Saint-Serge
  • Mitropolia greaca Madrid
  • Monasterio virtual
  • Noi în Spania
  • Occidentul românesc
  • Paso a paso en la Ortodoxia
  • Pro Ortodoxia

Atitudine ortodoxă

  • Fericiţi cei prigoniţi
  • Laurenţiu Dumitru
  • ProVita
  • ProVita Craiova
  • Rafael Udrişte
  • Război întru Cuvânt
  • Razvan Codrescu
  • Savatie Baştovoi
  • Sceptik
  • Viaţa la ţară

Resurse ortodoxe

  • Biblia ortodoxă
  • Biblioteca (ortodoxie.3x.ro)
  • Biblioteca mănăstirii Săraca
  • Biblioteca teologică digitală
  • Biblioteca viostil
  • Coleţia de paterice
  • Doxologia
  • Enciclopedia ortodoxă
  • Harta mănăstirilor
  • Mărturisitor ortodox
  • Materiale provita
  • OrtodoxMedia
  • Servicios y Oraciones
  • Sfaturi ortodoxe
  • Sinaxarul (audio)
  • Tâlcuirea Psaltirii
  • Tezaurul ortodox
  • Vieţile sfinţilor

Femeia şi mama ortodoxă

  • Casa părintească
  • Dăruind vei dobândi
  • Din pridvor
  • Femeia creştină
  • Gândeşte frumos
  • Hristos împărtăşit copiilor
  • La pieptul mamei
  • Orthodox education
  • Picuri de rouă
  • Un colţişor de rai

Utile

  • athoscollection.ro
  • bluartdesign.bizoo.ro
  • icoaneortodoxe.com.ro
  • Însemne ortodoxe
  • magazinortodox.ro
  • skiadopoulosbros.gr
  • vesminte-mithra.ro
  • vesmintepreotesti-iasi.ro
  • www.amro.ro
  • www.art-mobirel.ro
  • www.artborder.gr
  • www.arttiffany.ro
  • www.bingbeng.ro
  • www.brodart.ro
  • www.churchitems.gr
  • www.clopote.md
  • www.clopote.ro
  • www.clopoteblotor.ro
  • www.cusutsibrodat.ro
  • www.dimbales.com
  • www.dixibijou.ro
  • www.evagelidisilias.gr
  • www.gallerybyzantium.com
  • www.geritrading.ro
  • www.ierorafeio.gr
  • www.iletrade.ro
  • www.jianuart.ro
  • www.landau.ro
  • www.lidar.ro
  • www.marmovest.ro
  • www.maryhit.com
  • www.mobilier-biserici.ro
  • www.msfc.ro
  • www.orthodoxmall.eu
  • www.pantex.ro
  • www.profiart.ro
  • www.reinvierea.ro
  • www.studio-vitralii.ro
  • www.stzosima.com
  • www.tarobrod.ro
  • www.textor-textiles.ro
  • www.textor.ro
  • www.theiconart.gr
  • www.ttc-stoffe.ro
  • www.vesminte.com
  • www.vesminte.ro
  • www.vesmintepreotesti.com
  • www.vesnavestments.com
  • www.xaxiras.com

Caută în site

Categorii articole

  • Album foto
  • Antiecumenism
  • Anunțuri
  • Articole și resurse în limba spaniolă
  • Atitudine
  • Audio
  • Cântări
  • Cărţi
  • Din Spania
  • Duhovnicești
  • Organizare
  • Parohie
  • Predici la Duminici și Sărbători
  • Program
  • Provita
  • Sfântul Nectarie
  • Știri și evenimente
  • Uncategorized
  • Viața parohiei
  • Video
  • Viețile Sfinților

Adresa parohiei şi programul liturgic

Adresa: Coslada, Calle del Ferrocarril 21-23

Programul liturgic săptămânal:

Luni:
09.00 – Paraclisul MD Prodromiţa.

Marţi:
09.00 – Paraclisul Sf. Ioan Botezătorul.

Miercuri:
08.00 – Taina Spovedaniei;
09.00 – Paraclisul Sf. Nectarie;
10.00 – Taina Spovedaniei.

Joi:
09.00 – Paraclisul Sf. Ioan Rusul

Vineri:
08.00 – Taina Spovedaniei;
09.00 – Paraclisul Maicii Domnului;
10.00 – Taina Spovedaniei.

Sâmbătă:
08.00 – Taina Spovedaniei;
09.00 – Paraclisul Sf. Mucenic Gheorghe;
10.00 – Taina Spovedaniei.
15.30 – Taina Spovedaniei şi Vecernia.

Duminică:
08.30 – Sfânta Liturghie.

În zilele praznicelor împărăteşti sau de pomenire a sfinţilor din timpul săptămânii, Sfânta Liturghie se săvârşeşte dimineaţa, potrivit programului anunţat în duminica dinaintea sărbătorii.

Paroh, Pr. George Cimpoca

Telefon: 677. 275. 236

Arhiva articolelor

  • aprilie 2026 (8)
  • martie 2026 (3)
  • ianuarie 2026 (1)
  • decembrie 2025 (3)
  • noiembrie 2025 (9)
  • octombrie 2025 (6)
  • septembrie 2025 (7)
  • august 2025 (6)
  • iulie 2025 (1)
  • iunie 2025 (5)
  • mai 2025 (2)
  • aprilie 2025 (7)
  • martie 2025 (14)
  • februarie 2025 (17)
  • ianuarie 2025 (12)
  • decembrie 2024 (18)
  • noiembrie 2024 (14)
  • octombrie 2024 (2)
  • septembrie 2024 (14)
  • iulie 2024 (9)
  • iunie 2024 (5)
  • mai 2024 (6)
  • martie 2024 (1)
  • februarie 2024 (12)
  • ianuarie 2024 (15)
  • decembrie 2023 (9)
  • noiembrie 2023 (11)
  • octombrie 2023 (14)
  • septembrie 2023 (11)
  • august 2023 (2)
  • iulie 2023 (6)
  • iunie 2023 (14)
  • mai 2023 (3)
  • aprilie 2023 (15)
  • martie 2023 (28)
  • februarie 2023 (22)
  • ianuarie 2023 (14)
  • decembrie 2022 (4)
  • noiembrie 2022 (4)
  • octombrie 2022 (18)
  • septembrie 2022 (8)
  • august 2022 (8)
  • iulie 2022 (11)
  • iunie 2022 (3)
  • mai 2022 (9)
  • aprilie 2022 (6)
  • martie 2022 (7)
  • februarie 2022 (17)
  • ianuarie 2022 (21)
  • decembrie 2021 (30)
  • noiembrie 2021 (33)
  • octombrie 2021 (23)
  • septembrie 2021 (18)
  • august 2021 (31)
  • iulie 2021 (25)
  • iunie 2021 (16)
  • mai 2021 (34)
  • aprilie 2021 (23)
  • martie 2021 (42)
  • februarie 2021 (34)
  • ianuarie 2021 (23)
  • decembrie 2020 (39)
  • noiembrie 2020 (19)
  • octombrie 2020 (18)
  • septembrie 2020 (19)
  • august 2020 (30)
  • iulie 2020 (38)
  • iunie 2020 (41)
  • mai 2020 (12)
  • aprilie 2020 (37)
  • martie 2020 (25)
  • februarie 2020 (24)
  • ianuarie 2020 (28)
  • decembrie 2019 (28)
  • noiembrie 2019 (32)
  • octombrie 2019 (37)
  • septembrie 2019 (35)
  • august 2019 (19)
  • iulie 2019 (20)
  • iunie 2019 (37)
  • mai 2019 (53)
  • aprilie 2019 (38)
  • martie 2019 (31)
  • februarie 2019 (43)
  • ianuarie 2019 (56)
  • decembrie 2018 (37)
  • noiembrie 2018 (36)
  • octombrie 2018 (25)
  • septembrie 2018 (31)
  • august 2018 (13)
  • iulie 2018 (43)
  • iunie 2018 (49)
  • mai 2018 (58)
  • aprilie 2018 (72)
  • martie 2018 (77)
  • februarie 2018 (67)
  • ianuarie 2018 (77)
  • decembrie 2017 (45)
  • noiembrie 2017 (41)
  • octombrie 2017 (76)
  • septembrie 2017 (64)
  • august 2017 (50)
  • iulie 2017 (96)
  • iunie 2017 (50)
  • mai 2017 (38)
  • aprilie 2017 (58)
  • martie 2017 (72)
  • februarie 2017 (43)
  • ianuarie 2017 (39)
  • decembrie 2016 (52)
  • noiembrie 2016 (38)
  • octombrie 2016 (60)
  • septembrie 2016 (66)
  • august 2016 (33)
  • iulie 2016 (33)
  • iunie 2016 (66)
  • mai 2016 (62)
  • aprilie 2016 (56)
  • martie 2016 (52)
  • februarie 2016 (59)
  • ianuarie 2016 (58)
  • decembrie 2015 (53)
  • noiembrie 2015 (35)
  • octombrie 2015 (62)
  • septembrie 2015 (40)
  • august 2015 (76)
  • iulie 2015 (77)
  • iunie 2015 (69)
  • mai 2015 (77)
  • aprilie 2015 (72)
  • martie 2015 (118)
  • februarie 2015 (108)
  • ianuarie 2015 (72)
  • decembrie 2014 (62)
  • noiembrie 2014 (76)
  • octombrie 2014 (87)
  • septembrie 2014 (109)
  • august 2014 (94)
  • iulie 2014 (66)
  • iunie 2014 (103)
  • mai 2014 (110)
  • aprilie 2014 (104)
  • martie 2014 (149)
  • februarie 2014 (99)
  • ianuarie 2014 (128)
  • decembrie 2013 (113)
  • noiembrie 2013 (85)
  • octombrie 2013 (103)
  • septembrie 2013 (152)
  • august 2013 (128)
  • iulie 2013 (113)
  • iunie 2013 (79)
  • mai 2013 (53)
  • aprilie 2013 (51)
  • martie 2013 (53)
  • februarie 2013 (76)
  • ianuarie 2013 (81)
  • decembrie 2012 (53)
  • noiembrie 2012 (50)
  • octombrie 2012 (76)
  • septembrie 2012 (45)
  • august 2012 (53)
  • iulie 2012 (50)
  • iunie 2012 (46)
  • mai 2012 (70)
  • aprilie 2012 (38)
  • martie 2012 (52)
  • februarie 2012 (60)
  • ianuarie 2012 (64)
  • decembrie 2011 (66)
  • noiembrie 2011 (49)
  • octombrie 2011 (64)
  • septembrie 2011 (60)
  • august 2011 (64)
  • iulie 2011 (54)
  • iunie 2011 (52)
  • mai 2011 (49)
  • aprilie 2011 (31)
  • martie 2011 (42)
  • februarie 2011 (44)
  • ianuarie 2011 (41)
  • decembrie 2010 (42)
  • noiembrie 2010 (46)
  • octombrie 2010 (43)
  • septembrie 2010 (44)
  • august 2010 (46)
  • iulie 2010 (37)
  • iunie 2010 (62)
  • mai 2010 (34)
  • aprilie 2010 (28)
  • martie 2010 (35)
  • februarie 2010 (54)
  • ianuarie 2010 (49)
  • decembrie 2009 (59)
  • noiembrie 2009 (60)
  • octombrie 2009 (70)
  • septembrie 2009 (69)
  • august 2009 (55)
  • iulie 2009 (51)
  • iunie 2009 (62)
  • mai 2009 (49)
  • aprilie 2009 (30)
  • martie 2009 (13)
  • februarie 2009 (35)
  • ianuarie 2009 (38)
  • decembrie 2008 (24)
  • noiembrie 2008 (9)
  • octombrie 2008 (7)
Parohia “Sf. Nectarie Taumaturgul” - Coslada (Spania)
  • Prima pagina
  • Episcopul locului
  • Istoricul parohiei
  • Viaţa Sfântului Nectarie
  • Taine și ierurgii
    • Botezul
    • Cununia
    • Îndrumar de spovedanie
    • Parastasul
    • Spovedania
  • Familia preotului
  • Şcoala parohială
  • Programul liturgic
  • Contact
  • Español
Adresa bisericii parohiale: Calle del Ferrocarril
nr. 21-23, Coslada
Telefon: 0034.677 275 236