Mica biblioteca a crestinului

E mare lucru sa ai o biblioteca, dar si mai mare lucru e sa stii sa te folosesti de ea. Uneori gandesc la faptul ca mai bine nu citeste omul nimic, decat sa citeasca ceva netrebnic si daunator lui insusi, cat si celor de langa el. Parintele Nicolae Steinhardt, vorbind despre carti, spune: „Cartile pot fi leac si antidot si otrava. Sa le deschidem larg portile, mereu curiosi, mereu ospitalieri, nu insa fara trezvie.”

Pliniu cel Tanar ne indeamna sugestiv: „Citeste mult, nu multe!”, iar Seneca adauga si el, zicand: „Voiesti ca cititul sa-ti lase impresii trainice? Margineste-te la un mic numar de autori, insufletiti de multa intelepciune, si hraneste-te cu nesat din cuvintele lor! Multimea cartilor imprastie puterile spiritului.”

Biblioteca personala a fiecarui crestin nu trebuie deci sa contina zeci sau sute de carti, un asemenea numar de carti aducand cu el totodata si riscul de a nu le citi niciodata, ci mai ales o serie de carti fara de care orice biblioteca s-ar arata neputincioasa.

Cartile de neaparata trebuinta oricarui crestin nu sunt atat de multe, iar nefiind multe, problema banilor nu poate sta astfel in calea dobandirii lor. Singura piedica in a avea aceste carti acasa se arata a fi trandavia, nepasarea si delasarea unora dintre noi, care slujesc amanarii mai mult decat infaptuirii.

Sfanta Scriptura

Sfanta Scriptura este „Cartea Cartilor”, dupa cum bine o cunoastem inca din copilarie. Fara de aceasta nimic nu poate fi inteles. In ea se gasesc cele despre Facerea si Sfarsitul lumii, cat si toate cele despre viata noastra pe acest pamant. Din ea aflam ce rost are viata, ce rost au necazurile, ce rost are munca, ce rost are nevointa, etc.

Biblia consemneaza istoria mantuirii noastre, aratand cum Dumnezeul nostru cel in Treime inchinat, s-a aratat neincetat prezent si lucrator in lume. Vechiul Testament cuprinde istoria lumii de pana la venirea Mantuitorului nostru, Iisus Hristos, iar Noua Testament cuprinde istoria de dupa venirea Lui, acesta din urma incheindu-se cu cartea numita Apocalipsa, care istoriseste in chip tainic cele despre sfarsitul lumii.

Citind cartile sfinte cuprinse in aceasta, vedem cu Dumnezeu nu se departeaza nici macar o clipa de faptura Lui mult iubita. Astfel, nimic nu are loc la intamplare, nimic nu este rezultat al hazardului sau al norocului.

Sfanta Scriptura cuprinde, in forma lor cea mai directa, cuvintele lui Dumnezeu rostite oamenilor, prin Fiul Sau cel Unul-Nascut. „Dupa ce Dumnezeu odinioara, in multe randuri si in multe chipuri, a vorbit parintilor nostri prin prooroci, in zilele acestea mai de pe urma ne-a grait noua prin Fiul.” (Evrei 1, 1-2)

Fiecare crestin este dator a citi si a cunoaste Sfanta Scriptura.

Ceaslovul

Ceaslovul este o carte de capatai a crestinilor. In poporul roman, dupa Ceaslov au invatat sa citeasca si sa se roaga multi dintre inaintasii nostri cucernici. Toate rugaciunile de peste zi se afla scrise in cartea numita Ceaslov, rugaciunile de dimineata si rugaciunile de seara, alaturi de slujba utreniei si a vecerniei, cat si de a Ceasurilor si a celorlalte slujbe din zi. La sfarsitul cartii se afla Calendarul, unde sunt trecuti toti sfintii cei praznuiti in Biserica Ortodoxa.

La sfarsitul Ceaslovului, inaintea Calendarului, se afla adaugate Paraclise si Acatiste alese, printre care cele ale Mantuitorului si ale Maicii Domnului. „Ceaslovul este cartea de fiecare zi a tuturor celor ce pretuiesc rugaciunea si desavarsirea, a celor ce cauta Imparatia Cerurilor si dreptatea lui Dumnezeu.” (Preafericitul Parinte Patriarh Teoctist, Prefata Ceaslovului tiparit in anul 1992).

Psaltirea

Psaltirea face parte din cartile canonice ale Vechiului Testament. Psaltirea este cea mai raspandita si mai citita carte biblica. Psaltirea este o carte pentru omul incercat de necazuri si suparari, pentru cel ce-si plange pacatele, pentru cel ce aduce multumire, pentru cel care cere intarire in lupta cu ispitele. Orice om se regaseste in ea. E de ajuns sa incepi citirea, ca sa n-o mai lepezi din mana.

„Cartea Psalmilor cuprinde in sine tot ceea ce este mai folositor in toate, este o comoara de invataturi bune, punand la indemana fiecaruia, dupa sarguinta lui, tot ceea ce ii este de folos. Ea vindeca ranile cele vechi ale sufletului si aduce cat se poate de grabnic insanatosirea celui de curand ranit. Ingrijedte de cel bolnav di psstreazs intreg pe cel sanatos. Ea face ca patimile, care de-a lungul vietii omenesti cauta sa se cuibareasca in suflete, sa fie indepartate si sa se ajunga la crearea unei stari sufletesti pline de bucurie si de placere, care face ca in suflete sa se nasca cugetele cele intelepte.

Psalmul este linistea sufletelor, rasplatitorul pacii, potolitorul galagiei si al valului gandurilor. El face sa slabeasca mania sufletului si infraneaza pornirea catre patimi, impaca pe cei ce-si poarta vrajmasie. Psalmul este alungatorul demonilor, aducatorul ajutorului ingeresc, arma pentru teama de noapte, liniste pentru oboseala zilei, pavaza si mangaiere oamenilor credinciosi, iar pentru femeile credincioase una dintre cele mai potrivite podoabe. Ce nu poate invata cineva din psalmi? Maretia barbatiei, exactitatea dreptatii, insemnatatea infranarii, desavarsirea judecatii, chipul in care trebuie sa rabde si tot ceea ce se poate spune despre lucrurile cele bune.” (Sfantul Vasile cel Mare)

Psalmii se pot citi in orice zi a anului. Locul poate fi atat biserica, cat si casa fiecarui om. Sunt manastiri in care Psaltirea se citeste neincetat, lectura ei fiind un act de trezvie si pocainta pentru monahi. Dar e minunat sa auzi ca sunt oameni care rostesc si psalmi, pe langa rugaciunile obisnuite din cursul zilei.

Psalmii sunt rugaciuni sub forma de imne, de cantari, care exprima intreaga bogatie de trairi si sentimente ale omului in fata lui Dumnezeu si in fata vietii si a lumii inconjuratoare. Staretul Ambrozie raspunde celor care se plang ca nu pot intelege Psaltirea: „Tu nu intelegi, dar diavolii o inteleg foarte bine si fug departe de tine. Citeste-o. Si desi acum nu o intelegi, incet-incet vei incepe sa o intelegi. Eu nu stiu ce se va intampla, dar iti repet: citeste Psaltirea in fiecare zi, cate putin, si Domnul nu te va lasa, ci va veni cu mila Sa, te va ajuta si te va mangaia, pentru totdeauna.”

Cartea de rugaciune

Cartea de rugaciune aduna la un loc toate rugaciunile de care crestinul are nevoie in cursul unei zile: rugaciunile de dimineata si de seara, rugaciunile de la masa, rugaciuni la diferite nevoi, acatiste si paraclise.

Rugaciunea este vorbire cu Dumnezeu, iar vorbirea cu Dumnezeu a sfintilor ni se face noua model vrednic de urmat. Astfel, rugaciunile sfintilor de peste tot pamantul ni se arata a fi minunate cuvantari de slava si de multumire, inaltate lui Dumneze, de pocainta si de iertare. Acestea sunt adunate in carti de rugaciune, spre folosul tuturor crestinilor, ca unii dornici de a urma sfintilor, in curata lor vorbire cu Dumnnezeu.

Calendarul

Calendarul este „agenda” de peste tot anul a crestinului, in acesta fiind trecute toate insemnarile necesare randuirii vietii personale si bisericesti. In calendar sunt trecuti sfintii din fiecare zi, posturile si zilele de ajunare, praznicele imparatesti si sfintii cu slujba mare de priveghere, zilele cand nu se fac nunti, sarbatorile nationale, etc.

Sfintii de peste tot anul se gasesc trecuti si in Ceaslov, la sfarsit, unde se afla Sinaxarul pe toate lunile. Acolo nu sunt insa trecute acele date cu caracter schimbator, care tin de Slujba Invierii, de duminici si de alte asemenea detalii.

Vietile Sfintilor

Vietile Sfintilor sunt scrieri biografice ce cuprind momente de seama din viata crestinilor imbunatatiti, recunoscuti de Biserica drept sfinti. Aceste scrieri au marele dar de a aprinde ravna celor care le citesc, incercand, dupa puteri, sa intrupeze in viata lor faptele sfintilor.

Pe langa cele 12 volume ce cuprind Vietile Sfintilor, pe fiecare luna, exista si alte nenumarate carti cu vieti de sfinti, mai noi si mai vechi, care asteapta sa vina in ajutor celor ravnitori de a cerceta cu de-amanuntul viata sfanta a marilor crestini.

Alaturi de Vietile Sfintilor sta si colectia numita Proloage. Aceste „cuvinte inainte” sunt randuite tot pe 12 volume, dupa fiecare zi a anului. In fiecare zi, Proloagele ne pun inainte viata pe scurt a sfintilor din acea zi, un cuvant de invatatura de la Sfintii Parinti si o foarte scurta predica.

Invatatura de Credinta Ortodoxa – Catehismul

Invatatura de Credinta Ortodoxa, numita si „Catehism”, adica „Carte de invatatura”, cuprinde raspunsuri la toate intrebarile crestinului legate de invatatura Bisericii, de sfintele slujbe si Sfintele Taine, de sfinti si de cult. In aceasta carte, fiecare afla raspuns la nedumeririle legate de viata personala si cea bisericeasca.

*

Mica biblioteca a crestinului

Petrarca vorbeste atat de frumos despre carti si despre valoarea lor in viata omului, incat nu pot sa nu aplic aceste cuvinte ale sale Sfintei Scripturi si tuturor scrierilorSfintilor Parinti, care ne sunt leacuri, profesori, mangaiere si odihna. Inchei citandu-l pe Petrarca:

„Ziceti ca eu n-am prieteni? Am prieteni a caror societate e foarte placuta, prieteni din toate tarile si din toate timpurile. Ei totdeauna sunt imprejurul meu. Cand ii chem, vin; cand ii intreb, imi raspund. Unii din ei imi povestesc ce s-a intamplat in timpurile trecute; altii, ce se intampla in timpul de fata. Unii ma invata sa traiesc bine, altii sa mor bine. Altii, prin veselia lor, imi risipesc grijile si necazurile. Unii imi otelesc inima in suferinte, altii ma invata sa dispretuiesc dorintele inimii. Unii ma poarta de mana pe drumul stiintelor, altii ma povatuiesc pe cararea virtutilor. Ca rasplata pentru atatea binefaceri ei nu cer altceva decat o camera modesta, unde sa fie feriti de pulbere. Cand ies pe afara, ii iau cu mine pe cararile pe unde umblu. Linistea campurilor si umbra copacilor le place mult mai bine decat zgomotul oraselor, stiti voi cine sunt acesti prieteni? Sunt cartile ce le citesc!”

Teodor Danalache