Somnul, un dar al lui Dumnezeu

„In zadar va sculati dis-de-dimineata, in zadar va culcati tarziu (…) daca nu v-ar da Domnul somn, iubiti ai Sai.” (Psalm 126, 2) Oricat de obosit ar fi omul, oricat de mult ar munci si oricat de tarziu s-ar culca, somnul nu este ceva automat, cu reguli clare, ci un dar al lui Dumnezeu facut omului. De cate ori nu ne-am intins in pat, franti de oboseala, insa fara a putea adormi ?!

„Somn cu pace si fara scarba daruieste-mi.” (Rugaciunile de seara) „Miluieste-ma, Stapane si Facatorul meu pe mine lenesul si nevrednicul robul Tau (…) ca in pace sa ma culc si sa dorm eu pacatosul.” (Rugaciunile de seara) „Cel ce ne-ai dat noua somn spre odihna neputintelor noastre si spre repaos de ostenelile trupului” (Rugaciunile de dimineata)

Somnul este tot viata. Nu doar ziua traieste omul, ci si noaptea. In somn putem rosti rugaciune, in somn putem lupta cu gandurile aduse de diavoli, in somn putem iubi pe Dumnezeu si intreaga lui faptura. Pentru aceasta este nevoie insa de multa rugaciune in timpul zilei, cand noi, cei incepatori, putem lucra mai usor cu vointa noastra.

Un parinte spunea ucenicilor sai: „Cu cat rugaciunea va deveni o constanta a vietii noastre constiente, cu cat mintea si inima noastra se vor odihni tot mai mult in cuvintele Domnului, cu atat se va misca in ele si in somn.”

Cand omul dobandeste o oarecare masura duhovniceasca, putandu-si pastra uneori trezvia, atunci pana si in somn el se va putea ruga, va fi constient de miscarile inimii si mintii sale si va putea lupta cu gandurile aruncate de diavol spre a intina.

Asa cum arata intreaga istorie ascetica ortodoxa, cei imbunatatiti duhovniceste, veghetorii, cunoscand capcanele aruncate de diavoli, care ne pot primejdui somnul si visele, le-au restrans pe acestea tot mai mult, incat prin trezvie, ei isi controleaza si conduc desavarsit nu doar viata constienta, ci si starile de somn, atat de putine si de restranse.

Recunoastem semnele nepatimirii, astfel: ziua, dupa ganduri, iar noaptea, dupa vise.

Insomniile si grija zilei de maine

Insomniile sunt din ce in ce mai prezente in viata omului, mai ales in a celui de la oras, aflat tot timpul pe fuga, intr-un program incarcat ce parca nu vrea sa-l slabeasca nicioadata. Omul nu mai are somn bun, nu mai are somn odihnitor, ci neodihnitor, fie el putin sau mult.

Aceasta se intampla pentru ca omul paraseste rugaciunea facuta cu simtire si se arunca in a marea grijilor, cu toate ca nu face decat sa le gandeasca, iar ele sa il macine, iar in nici un caz sa scape de ele ori sa le imputineze.

Noaptea, Dumnezeu asteapta ca omul sa-si aduca aminte de El. Cand nu ii da omului somn, omul se arunca tot in valtoarea grijilor si planurilor, iar nu la picioarele lui Dumnezeu, cerand odihna si pace gandurilor, spre a adormi.

Care sunt roadele omului „intelept” si supus sfaturilor date lumii de cercetatori necredinciosi ?! Aceste roade se vad peste tot: stres, depresie, agitatie, nemultumire, tristete, anxietate, epuizare mentala, etc. Tot acesti „sfatuitori” ai lumii cauta sa arate cauzele: o cina prea consistenta aproape de ora de culcare, efort fizic chiar inainte de somn, consumul alcoolului inainte de culcare, fumatul seara tarziu, cititul si privitul la televizor din pat, a nu fi relaxat inainte de a merge la culcare, luarea unui medicament in timpul zilei sau prea tarziu.

Oare chiar am uitat de faptul ca somnul este un dar al lui Dumnezeu ?!

Nimeni nu spune ca parerile cercetatorilor nu sunt de luat in seama, insa a ramane doar la ele aduce multa mahnire lui Dumnezeu si multa durere omului. Este nevoie de rugaciune, este nevoie de un gand inaltat la Dumnezeu, de multumire sau de slavire pentru ziua ce a trecut, fie el si de cerere, pentru cea care va veni, inainte de a ne pune capul pe perna.

Parintele Nicolae Necula zicea, odata: „Decat sa luam cine stie ce pastile, mai degraba ne zicem un psalm, o rugaciune sau o formula din aceasta bisericeasca, si adormim mai usor.” Drept aceea, inainte de culcare, rugaciunea curateste mintea si inima, odihneste grijile zilei si cheama in ocrotire pe sfinti si sfinte.

Sfantul Ioan Scararul vorbeste despre un drac care, „cand ne intindem in pat, venind la noi, ne sageteaza cu amintiri urate si murdare, pentru ca neridicandu-ne la rugaciune, din trandavie, si neinarmandu-ne impotriva lui, sa adormim in ganduri murdare si sa avem visuri murdare”.

Demonii, care au cale libera spre sufletele noastre in vremea cat suntem treji, au cale libera spre ele si atunci cand dormim. Si in vremea somnului, ei ne ispitesc cu pacatul, amestecand cu inchipuirea noastra si inchipuirea faurita de ei.

Rugandu-ne, vom avea un somn pazit de lucrarea celui rau.

Despre sfintii care s-au rugat sa nu mai doarma !

Se cunosc, in Vietile Sfintilor, cazuri in care mari nevoitori s-au rugat lui Dumnezeu sa li se ia somnul, spre a putea priveghea si a se nevoi toata noaptea, neincetat. Ca raspuns la rugaciunile lor, Domnul le-a zis sa doarma, fie si putin, spre odihna trupului si a neputintelor lor. Deci somnul este un dar al lui Dumnezeu, iar nu o cadere in necunostinta, ori in parasire.

Adesea, somnul este vazut cu o oarecare mahnire, datorita faptului (mentionat mai sus) ca omul nu poate sa isi controleze intotdeauna si foarte usor mintea si inima in timpul lui. Astfel, somnul mult este numit „un sot nedrept”, care rapeste jumatate din viata celui lenes, daca nu si mai mult, astfel incat de multe ori, chiar si atunci cand se trezeste, traieste in umbra viselor aruncate de diavoli sau de mintea necuratita a omului. Aceasta se intampla pentru ca omul nu a dobandit trezvia, ca nu a dobandit rugaciunea neincetata, care merge si in somn.

Nevoia de somn difera de la om la om, insa, in medie, un om are nevoie de aproximativ 8 ore pentru un somn sanatos. Se cunosc anumite manastiri (athonite) unde programul zilnic al monahilor cuprinde 8 ore de munca, 8 ore de rugaciune si 8 ore de somn.

Despre Sfantul Siluan Athonitul ni se spune ca dormea doar o ora sau doua pe noapte, insa acesta era un dar al lui Dumnezeu, pe care nu multi il primesc. Nu multi pot dormi atat de putin si inca sa si munceasca o zi intreaga, precum facea sfantul (la moara).

Somnul insuficient pe termen lung genereaza si agraveaza problemele de sanatate, scurtand chiar si viata. Somnul insuficient pe termen scurt duce la degradarea treptata a performantelor intelectuale, a atentiei si a comportamentului. Pentru aceasta, nimeni sa nu se nevoiasca peste puteri sau fara binecuvantarea duhovnicului in astfel de practici. A lupta cu somnul este intotdeauna o mare asceza, iar aceasta necesita smerenie, dragoste fierbinte si ascultare de duhovnic.

Somnul cerut zilnic in rugaciune

Ava Filimon ne da urmatorul sfat, primit de la batranii asceti: „Sa nu te lenevesti si sa nu te faci nepasator, ci inainte de a te culca, fa multe rugaciuni in inima ta si impotriveste-te gandurilor, ca nu cumva sa fii dus de voile diavolului si sa te lepede Dumnezeu. Grijeste cu puterea ca sa adormi dupa psalmi si dupa aceasta meditatie in minte, si sa nu lasi cugetarea ta sa primeasca ganduri straine; ci in gandurile in care ai fost rugandu-te, in acelea sa te culci meditand, ca sa fie cu tine cand adormi si sa-ti graiasca tie cand te scoli.”

Rugaciunile de seara, cat si cele de la Pavecernita, cer lui Dumnezeu somn bun, pazit de lucrarea celui rau si luminat de harul Sau. „Si-mi da, Doamne, in aceasta noapte, a trece somnul in pace, ca sculandu-ma din ticalosul meu asternut, bine sa plac Preasfantului Tau nume, in toate zilele vietii mele.” (Rugaciunile de seara)

Iar dimineata, omul multumeste lui Dumnezeu pentru ca l-a mai trezit inca o data spre a lucra faptele cele bune si a-L slavi pentru darurile primite. „Doamne, Cel ce cu multa bunatatea Ta si cu indurarile Tale cele mari mi-ai dat mie, robului Tau, de am trecut timpul noptii acesteia fara ispita de toata rautatea pizmasului. (…) Din somn sculandu-ma, multumescu-Ti Tie, Preasfanta Treime, ca pentru multa bunatatea Ta si pentru indelunga-rabdarea Ta, nu Te-ai maniat pe mine lenesul si pacatosul.” (Rugaciunile de dimineata)

Neincetat, crestinul cere lui Dumnezeu sa nu il paraseasca si nici sa il lasa in „somnul pacatului”, precum spunem in rugaciunile de dimineata: „Nu ma lasa sa adorm in moartea pacatelor.” Tot in aceste rugaciuni, cerem ridicarea din lenea de zi cu zi: „Lmineaza ochii gandului nostru si ridica mintea noastra din somnul cel greu al lenei si ne deschide gura noastra si o umple de laudele Tale.”

Niciodata insa, rugaciunea nu cere alungarea somnul celui bun, al celui primit in dar de la Dumnezeu !

Rugaciune pentru somn

Dumnezeule cel mare si laudat, necuprins de gand si de cuvant, care ai zidit pe om cu mana Ta, tarana luand din pamant, si cu chipul Tau l-ai cinstit pe el; Iisuse Hristoase, numele cel preadorit, impreuna cu Parintele Tau cel fara de inceput si cu Preasfantul si Bunul si de viata Faca­torul Tau Duh, arata-Te la robul Tau (N) si-l cerce­teaza, in suflet si in trup, fiind rugat de preamarita stapana noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si pururea Fecioara Maria; de sfintele puteri ceresti fara de trup; de cinstitul, maritul, proorocul, inaintemergatorul si Botezatorul Ioan; de sfintii, maritii si intru tot laudatii Apostoli; de cei intre sfinti parintii nostri si dascali ai lumii: Vasile cel Mare, Grigore de Dumnezeu cuvantatorul si Ioan Gura de Aur; de Atanasie, de Chiril, de Nicolae cel din Mira, de Spiridon, facatorul de minuni, si de toti sfintii ierarhi; de sfantul apostol intaiul mucenic si arhidiacon Stefan; de sfintii, maritii si marii mucenici Gheorghe, purtatorul de biruinta, Dimitrie, izvoratorul de mir, Teodor Tiron si Teodor Stratilat si de toti sfintii mucenici; de preacuviosii si de Dumnezeu purtatorii parintii nostri Antonie, Eftimie, Sava cel sfintit, Teodosie incepatorul vietii de obste, Onufrie, Arsenie, Atanasie cel din Aton, si de toti preacuviosii parinti; de sfintii si tamaduitorii fara de arginti Cosma si Damian, Chir si Ioan, Pantelimon si Ermolae, Samson si Diomid, Mochie si Anichit, Talaleu si Trifon si de Sfantul (N), a carui pomenire savarsim si de toti sfintii Tai.

Si da robului Tau (N) somn de odihna, somn trupesc, de sanatate, de mantuire si de viata, tarie sufletului si trupului. Si precum oarecand ai cercetat pe Abimeleh, robul Tau, la via Agripei, si i-ai dat lui somn mangaietor, ca sa nu vada caderea Ierusalimului, si l-ai adormit pe el cu somn intaritor si iarasi l-ai sculat intr-o clipa devreme spre slava bunatatii Tale; inca si pe sfintii Tai, maritii sapte tineri, i-ai aratat vestitori marturiei aratarii Tale in zilele lui Deciu imparatul si prigonitorul, pe care i-ai adormit in pestera trei sute saptezeci si doi de ani si ca niste prunci ce se incalzesc la sanul maicii lor n-au suferit nici o stricaciune, spre lauda si slava iubirii Tale de oameni si spre aratarea si adeverirea nasterii noastre celei de a doua si a invierii tuturor; insuti dar, Iubitorule de oameni imparate, vino si acum, cu pogorarea Sfantului Tau Duh, si cerce­teaza pe robul Tau (N), si-i daruieste sanatate, tarie si buna vartute prin bunatatea Ta, pentru ca de la Tine este toata darea cea buna si tot darul cel desavarsit.

Ca Tu esti doctorul sufletelor si al trupurilor noas­tre, si Tie slava si multumire si inchinaciune inaltam, impreuna si Parintelui Tau celui fara de inceput si Preasfantului si Bunului si de viata Facatorului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Alta rugaciune pentru somn, de la Pavecernita

Si ne da noua Stapane, celor ce mergem spre somn, odihna trupului si sufletului; si ne pazeste pe noi de întunecatul somn al pacatului si de toata întunecata si cea de noapte patima a dulcetii. Conteneste întaratarile patimilor, stinge sagetile vicleanului cele aprinse, cele pornite asupra noastra cu viclesug. Zburdarile trupului nostru le potoleste si tot gandul nostru cel pamantesc si trupesc, adoarme-l. Si ne daruieste noua, Dumnezeule, minte desteapta, cuget curat, inima treaza, somn usor si de toata nalucirea satanei nestramutat. Si ne scoala pe noi în vremea rugaciunii, întariti în poruncile Tale, si pomenirea judecatilor Tale în noi nestricata avandu-o. Cuvantare de slava Ta în toata noaptea ne daruieste, ca sa cantam, sa binecuvantam si sa slavim prea cinstitul si prea încuviintatul Tau nume: al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin!

Teodor Danalache

sursa: crestinortodox.ro