„Virusul Om“, vremea manipulărilor şi salvarea

O întâmplare banală petrecută cu câteva zile în urmă m-a convins că noi, cetăţenii oneşti ai acestei societăţi, constituim doar o masă amorfă de manevră asupra căreia puţinii, dar potentaţii şi interesaţii acestor vremuri experimentează nestingheriţi formulele propriilor fantasme de unici, nemuritori şi veşnici profitori şi diriguitori ai lumii, în faţa cărora până şi Dumnezeu ar trebui să facă sluj. Şi m-am întrebat atunci, cu amărăciune, la rând cu mulţi alţii ca mine: Pe noi cine ne apără?

O foaie de hârtie cu un istoric şi teribil îndemn-avertisment „Citeşte şi dă mai departe… treziţi-vă, români!” a fost strecurată discret în cutiile de scrisori din blocul în care locuiesc, acum câteva zile.

Era pentru prima oară când primeam manifeste de acest gen, dimpreună cu ofertele de cârnăciori, sucuri, clor, pastrame, castraveţi muraţi şi detergenţi, toate, evident, „proaspete şi la preţuri imbatabile”, ale supermarketurilor din zonă.

Poate că nici nu ar fi trebuit citit manifestul. Poate că nici nu ar fi meritat atenţie, dar multe din cele citate acolo, aflate şi cu alte prilejuri de pe internet, de prin cărţi, de prin ziare, precum şi din alte mijloace media, le vedem. Le trăim. Le „gustăm” „binefacerile” direct pe pielea noastră, frumos ambalate, servite corect, ca la carte, sub stindardele „libertăţii” şi „democraţiei”, două atribute, dintotdeauna golite de conţinut, „perlele” de sticlă ale unei ipocrizii mondiale fără margini.

„Uite lupuâ” şi ce se întâmplă dacă ne relaxăm

Citate cutremurătoare referitoare la evoluţia controlată a societăţii umane, la boli şi fenomene dirijate, la politici demografice catastrofale ş.a., din gândirea lui Theodore Roosevelt, Alexander King, Bertrand Schneider, Paul Ehrlich, Dave Foreman, Henry Kissinger, David Rockfeller şi a altora îmi erau aruncate în faţă pe un petic de hârtie anonimă sub constatarea subînţeleasă „Vedeţi? Ce v-am spus?”, înglobată în următoarea formulare: „Oare guvernul României şi conducătorul iubit sunt plătiţi să ne extermine?! Tonul cinic al afirmaţiilor chiar nu mai necesită comentarii. Pare că Hitler şi Stalin au fost salvatorii umanităţii”.

Cu siguranţă, nu m-ar fi mişcat deloc asemenea fapte şi nici nu m-ar fi adus în situaţia în care să-mi pun întrebări, dacă, aproape instantaneu, nu-mi venea în minte o formulare dintr-un curs de manipulare pe care îl studiasem cu ani în urmă: „În societăţile totalitare care monopolizează informaţia formală, zvonurile au o mare răspândire. Uneori, ele sunt lansate de mijloace de propagandă ale statului totalitar pentru a promova anumite atitudini şi comportamente mai greu de obţinut prin utilizarea mijloacelor formale. Circulaţia lor se restrânge atunci când există posibilitatea verificării rapide a adevărului unei informaţii. Temele recurente ale zvonurilor sunt: otrava ascunsă, complotul împotriva puterii, crizele artificiale, teama de străini, răpirea copiilor, bolile conducătorilor…”

Aproape toate aceste elemente se regăsesc în acel „Citeşte şi dă mai departe” strecurat în cutia de scrisori.

Iată acum cum sună o ştire publicată de mass-media pe 12 iulie 2011: „La 31 octombrie anul acesta vom fi şapte miliarde de pământeni, potrivit estimării demografilor de la Fondul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Populaţie…” „Într-un comunicat al ONU emis cu ocazia Zilei Mondiale a Populaţiei (11 iunie) se spune că „avem suficiente resurse alimentare pentru toată lumea, problema este că tot mai puţini îşi permit să cumpere hrana de care au nevoie. Statisticile ONU arată că unul din şapte pământeni suferă de foame, iar numărul flămânzilor se va dubla în următoarele decenii.”

Ce ne spune profesorul de la Stanford, Paul Ehrlich, în cartea „Bomba numită Populaţie”, citat în manifest? „Eu cred că suprapopularea umană este problema fundamentală pe Pământ astăzi. Noi, oamenii, am devenit o boală: „Virusul Om”. Primele mele trei obiective principale ar fi: reducerea populaţiei umane la aproximativ 100 de milioane în întreaga lume, distrugerea infrastructurii industriale şi în al treilea rând să văd cât mai multe zone pustii.”

O altă ştire de presă recentă vorbea despre răpirile de copii şi atacarea ambulanţelor din cauza isteriei induse, iar un ilustru profesor de drept ecologic critica pe „promotorii contestării gravităţii problemelor ecologice” şi relaţiona situaţia cu actuala criză economico-financiară.

Şi acum două opinii ale unor cetăţeni, ca şi mine, mişcaţi de aceste „vorbe”: „Asemenea zvonuri dau o anxietate distrugătoare şi o panică teribilă”; „În cinismul lor, unii s-ar putea să pregătească terenul pentru ceea ce au de gând să facă, strigând „lupu’, lupu'”, până se relaxează toţi, iar apoi chiar vine lupu’. Poate nu în felul ăsta, dar vine!”

Manipulaţi din cauza ruperii legăturii cu Dumnezeu

Şi-n această ameţitoare derută, doar respirăm şi, dacă o geană de limpezime ne mai înţeapă mintea, constatăm că suntem permanent minţiţi. Cu televizorul, cu reclama, cu politica, acasă, pe stradă, în şcoală, la serviciu, la medic, la piaţă, la timpul probabil, direct, subtil sau fără menajamente, ca şi când nu contăm, nu valorăm nimic. Ca şi cum trăim ca nişte jucării. Doar pentru ei. Cei bănuiţi dincolo de minciuni, cei ce cred că sunt nemuritori, cei ce vor ca universul să se învârte în jurul lor şi Dumnezeu să le facă sluj.

Şi, atunci, firesc, te întrebi: Pe noi cine ne apără? Cine ne dă puterea să rezistăm şi mai ales să tăcem?

În faţa unor asemenea încercări, nu avem decât un răspuns şi o speranţă: Dumnezeu. Căci, ceea ce se întâmplă, practic, este o substituire mârşavă cu o stare permanentă de surescitare psihologică şi alarmă, ce predispune sufletul mai degrabă către primirea celui fals, care va veni şi va spune că este Mesia, şi nu a Mirelui Însuşi.

„Hrana lui Antihrist este tulburarea oamenilor. Când se vor tulbura oamenii, atunci el se va bucura”, spunea Sfântul Nil Athonitul.

Şi poate noi acum suntem tocmai la vremea acestei tulburări, nepregătiţi de cină şi fără ulei în candele. De aceea, trebuie să ne rugăm mai mult, să sporim în credinţă, să nu mai păcătuim pentru a fi salvaţi, căci, aşa cum arăta Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, cu prilejul conferinţei cu tema „Să convieţuim într-o perioadă de criză – familia lui Dumnezeu, familia omului, familia popoarelor”, din luna mai anul acesta, „ruperea legăturii omului cu Dumnezeu produce o mulţime de rupturi la nivelul existenţei umane, ruptură în familie, ruptură în comunitate sau în societate şi ruptură între popoare, pentru că însuşi păcatul este ruptură a relaţiei omului cu Dumnezeu”.

Dumitru Manolache

sursa: lumina.ro