Mult si prost vs. putin si bun

Gandirea consumista a lumii in care traim ne impinge la o tot mai mare superficialitatea si neatentie in ceea ce facem peste zi. La tot pasul, fie ca mergem pe strada, fie ca intram intr-un magazin, fie ca deschidem televizorul, dam peste sloganul „mai mult”, „mai rapid”, „mai…”, „mai…”.

Acest „mai mult”, care ne asalteaza din toate partile, ascunde nenumarate capcane, unele dintre ele implicand schimbarea mintii si altorirea ei pe gandirea materiala a unei societati rupta de izvoare, de traditiile sanatoase ale inaintasilor nostri si de viata autentica a omului.

„Educat” de mintile egoiste aflate in posturile de conducere ale lumii actuale, omul ajunge sa ravneasca la „mult si bun”, la „mult si rapid”, la „mult si usor”. Cat mai mult, insa cu cat mai putin efort.

„Mult si bun” este un lucru cu anevoie de dobandit

Cu toate acestea, orice minte sanatoasa isi poate da seama ca „mult si bun” este un lucru mult prea greu de obtinut, nu multi fiind cei care au puterea de a reusi aceasta. A cauta acel „putin si bun” este cu mult mai de dorit si mai realizabil decat a alerga dupa iluzia „mult-ului celui bun”.

Cunoscuta vorba a romanului, „Decat bogat si patat, mai bine sarac si curat”, trimite parca tot spre acel „putin si bun”, care se face prilej de odihna si de sanatate sufleteasca.

Sa ne aducem aminte de pilda talantilor, rostita de Mantuitorul Iisus Hristos. „Un om, plecand departe, si-a chemat slugile si le-a dat pe mana avutia sa. Unuia i-a dat cinci talanti, altuia doi, altuia unul, fiecaruia dupa puterea lui si a plecat. Indata, mergand, cel ce luase cinci talanti a lucrat cu ei si a castigat alti cinci talanti. De asemenea si cel cu doi a castigat alti doi. iar cel ce luase un talant s-a dus, a sapat o groapa in pamant si a ascuns argintul stapanului sau.” (Matei 25, 14-18)

In pilda talantilor vedem cum fiecare poate lucra mai mult sau mai putin, dupa darurile primite de la Dumnezeu. Astfel, celui cu doi talanti nu i se va cere niciodata mai mult de patru talanti, iar celui cu un talant nu i se va cere niciodata mai mult de doi talanti. „Oricui i s-a dat mult, mult i se va cere, si cui i s-a incredintat mult, mai mult i se va cere.” (Luca 12, 48)

Viteza ce caracterizeaza lumea in care traim ne face sa nu ne dam seama ce talanti avem si ce putem face cu ei, ci ne impinge adeseori spre lucruri mai mari decat puterile noastre, facandu-ne sa ne credem, nu de putine ori, mai puternici decat suntem, iar cand esuam, depresia, descurajarea, tristetea si deznadejdea ne incoltesc, fara a mai primi atunci ajutorul societatii.

Vorba care zice „graba strica treaba” este mai actuala ca oricand.

Calitate, iar nu numai cantitate

Zilele trecute am fost intrebat de un oarecare: „De ce se tot ridica atatea manastiri noi, oare chiar este o renastere monahala atat de mare ?!” I-am raspuns ca lumea are nevoie de rugaciune. Apoi am ramas pe ganduri. Mi-am adus aminte de un pelerinaj facut la Manastirea Govora, veche vatra monahala cu incinta fortificata, cand am aflat ca obste numara nu mai mult de 16 maici, daca nu ma insel.

Intrebarea aceluia imi revine in minte, de ce infiintam manastiri noi, prin te miri de cotlon, cu cate 2-3 vietuitori, din moment ce manastiri imense si vechi, de autentica traditie monahala, abia de sunt locuite de cativa vietuitori ?! Nu stiu exact. Poate pentru ca acel „putin si bun” nu este ceva de dorit, „mult-ul” fiind mai atragator. Din pacate viata monahala autentica are numai de suferit.

Principiul „mult” este intalnit si in constructii. Isi ridica omul casa din beton, o echipeaza cu geamuri de plastic (termopan), o imbraca in polistiren expandat si, in loc sa se simta ca intr-o punga, el se simte ca intr-un palat. Casa construita din pamant sau caramida, echipata cu tamplarie din lemn si spoita cu var (deosebit de sanatos) a ajuns mult prea demodata pentru omul mandru al secolului nostru. Lipsurile noilor constructii nu sunt putine, fata de anumite avantaje ale vechilor case. Deci, „mult si prost” este cu mult mai dorit astazi decat „putin si bun”.

Cand vine vorba de alimente si bauturi, „mult si prost” se afla „la el acasa”. In orice magazin am intra si oricat am cauta, „putin si bun” nu vom gasi, caci „mult si prost” a ajuns pe toate rafturile. Abia in mediul rural de se mai gaseste „putin si bun”, caci si acolo taranii „s-au luminat”, ajungand sa foloseasca tot felul de produse chimice, pentru sporirea roadelor.

Hainele din materiale naturale si sanatoase nu mai sunt pe gustul tinerilor de astazi. Acestea fie nu se mai gasesc de nici un fel, hainele din material plastic „domnind” pe toate standurile, fie atunci cand acestea se gasesc, ele sunt sunt atat de scumpe, incat cu greu pot fi cumparate. Insa, si asa, decat „mult si prost”, mai bine „putin si bun”, fie acest „putin” oricat de scump. Atunci am invata cu siguranta sa pretuim o haina si o incaltaminte.

Cand vne vorba de munca, oare cati dintre noi si-ar alege muncitori care sa le lucreze „mult si prost”, iar nu „putin si bun” ?! Un lucru bine facut odihneste nespus de mult, fie el si „putin”, pe cand un lucru prost facut, fie el si „mult”, se face prilej numai de tulburare si suparare. Cand omul face un lucru, sa il faca in asa fel incat nici un altul sa nu mai repare dupa el.

Studiile au ajuns si ele „sclave” ale principiului „mult si prost, decat putin si bun”. Nenumarate materii din care elevii nu se aleg cu nimic, in locul a mai putine, insa bine facute. In facultati intalnim nenumarate cursuri obligatorii, pe care studentii se chinuie numai sa le termine cu nota de trecere, iar nu cu interesul de a dobandi cunostinte statornice, in loc de cursuri optionale, fiecare putand sa-si aleaga ce isi doreste, iar studiul sa fie cu adevarat „putin si bun”.

Lumea a inceput din nou sa citeasca. Zilnic privesc zecile de carti si ziare care acapareaza atentia si mintea celor pe care ii intalnesc pe cale si, de fiecare data, imi vine in minte un cuvant auzit recent: „E mare lucru sa ai o biblioteca, dar si mai mare lucru e sa stii sa te folosesti de ea.” In acelasi duh, un mare invatat al lumii antice spunea: „Citeste mult, dar nu multe.”

Televiziunea nu a scapat nici ea de aceasta „boala” numita „mult si prost”.

Internetul si telefonia mobila incurajeaza comunicarea ?! Nu voi nega niciodata aspectele pozitive si ajutorul real venit prin aceste mijloace moderne de comunicare, insa pierderile sunt adesea cu mult mai mari decat castigul. Astfel, in loc sa ne personalizeze si sa ne invete a comunica, acestea ne depersonalizeaza si ne instraineaza de adancimile personale ale fiecaruia dintre noi. Din ce in ce mai multe comunitati virtuale, insa din ce in ce mai putine prietenii trainice si de lunga durata.

Pe cei care ar putea sustine inca si acum faptul ca „mult-ul” este bun, oricum ar fi el, i-as trimite la un doctor care impartaseste aceasta idee a lor „mai bine mult, facut oricum, decat putin si bun”. Fiind pacientii unui asemenea doctor, care nu prefera „putin si bun”, cu siguranta ar ajunge sa vada lucrurile altfel, fugind dinspre „mult si prost” spre „putin si bun”.

Cuvantul nostru se aplica si in camara noastra, in fiecare moment in care ne asezam la rugaciune. Rugaciunile si metaniile nu trebuiesc motivate cantitativ, ci calitativ. „Decat mult si prost, mai bine putin si bun.” Calitate, iar nu cantitate, se cuvine a-i aduce lui Dumnezeu, dupa cum si noi ne dorim din partea unui prieten ceva „putin si bun”, decat ceva „mult si prost”. Ce-i drept, „de noi tine cantitatea, iar de Dumnezeu calitatea”, insa aceasta nu trebuie sa ne faca sa ne multumim cu cantitatea, blocandu-ne in aceasta si odihnindu-ne cugetul in fata lipsei calitatii.

Teodor Danalache

sursa: crestinortodox.ro