„Violatorul român“, un mit convenabil în Italia
Inflamarea produsă în Peninsulă de ultimele acuzaţii de viol la adresa românilor este infirmată de statisticile poliţiei italiene. Politica şi propaganda nu ţin însă cont de cifre.
După un viol desfăşurat sâmbătă asupra unei fete de 14 ani într-un parc din Roma, pentru care sunt bănuiţi doi români, patru români au fost bătuţi, duminică, într-un bar din apropierea parcului de un grup de 10-15 persoane cu feţe acoperite şi înarmate cu bâte din lemn. Doi dintre români se află la Spitalul San Giovanni. În aceeaşi zi, alţi doi români au fost agresaţi în plină stradă, într-un cartier din Roma, unul dintre ei fiind transportat la spital. Aceste violenţe împotriva românilor, fără a se ţine cont dacă este vorba de cetăţeni cinstiţi, par să se repete după fiecare incident în care se presupune că ar fi fost implicaţi concetăţeni ai noştri.
Lanţul de tensiune şi xenofobie este întreţinut şi de declaraţiile iresponsabile ale unor politicieni.
„Etnia română, dacă este reprezentată de astfel de personaje specializate în violuri, nu este demnă să rămână într-o Europă unită“, a spus de curând senatorul Piergiorgio Stiffoni, din Liga Nordului. „Dacă un extraterestru ar veni pe Pământ şi m-ar întreba în ce sunt specializaţi românii, le-aş răspune «la viol»“, a adăugat oficialul.
Totuşi, atunci când ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu, a protestat săptămâna trecută faţă de manifestaţiile xenofobe din Italia, inclusiv din partea unor oficiali, ministrul de Externe, Franco Frattini, s-a revoltat faţă de declaraţiile omologului român şi l-a chemat pe ambasadorul român să dea explicaţii.
Eugen Terteleac, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia, filiala Roma, a declarat pentru Cotidianul că atât autorităţile, cât şi presa exagerează amploarea infracţiunilor comise de imigranţii români. De aceeaşi părere este şi consulul României la Milano, Tiberiu Mugurel Dinu: „Numărul de infracţiuni comise de români este direct proporţional cu numărul populaţiei. Totuşi, presa sau iubitorii de senzaţional exagerează numărul de violuri“.
Datele statistice sunt grăitoare: cu un număr de aproape 1,5 milioane, românii reprezintă cel mai numeros grup de imigranţi din Italia. Statisticile Ministerului de Interne italian subliniază o creştere a numărului românilor acuzaţi de infracţiuni sexuale de la 170 în 2004 la 447 în 2007. Un român din 3.355 comite un viol în Italia, adică aproximativ 0,03%, faţă de 0,4% dintre imigranţii albanezi, spre exemplu, sau 0,53% în rândul marocanilor. În condiţiile în care 40% dintre violuri sunt comise de străini, rezultă că cele mai multe infracţiuni sexuale sunt comise de cetăţeni italieni. Infracţionalitatea românească cel mai întâlnită în Italia, conform statisticilor asociaţiei Caritas, cuprinde următoarele delicte: munca la negru, prostituţia, exploatarea persoanelor, furturi, violuri, clonări de cărţi de credit.
Terteleac a mai precizat că situaţia din Italia este şi o consecinţă a modului în care autorităţile de la Roma au înţeles să se ocupe de problemele imigranţilor. Spre deosebire de Spania, „care a gestionat fluxul imigranţilor cu mai multă seriozitate, încă din 1997“, Italia a ignorat complet această problemă până în 2007. „Până atunci au închis ochii şi au favorizat munca la negru“, a mai spus Terteleac. El le reproşează autorităţilor italiene lipsa unei disponibilităţi la dialog şi inexistenţa unor politici clare de integrare. Înmulţirea actelor xenofobe asupra românilor are efecte negative asupra celor care muncesc cinstit în Italia. „Am discutat cu mai mulţi români şi mi-au spus că le este frică să vorbească româneşte pe stradă, să răspundă la telefon în propria limbă sau să folosească maşini cu numere româneşti“, ne-a povestit Terteleac.
Ministrul de Interne, Roberto Maroni, le-a cerut luni italienilor să nu-şi facă singuri dreptate şi a anunţat că guvernul va accelera adoptarea decretului-lege antivioluri. „Cred că statul italian traversează o perioadă de fragilitate internă, iar tema violurilor serveşte ca mod de a muta atenţia de la alte probleme cu care se confruntă şi un pretext pentru o nouă militarizare a teritoriilor“, explică pentru Cotidianul antropologul Bogdan Iancu. Premierul Berlusconi a promis, de altfel, că va creşte numărul militarilor de pe străzi la 30.000. Armata se va ocupa astfel cu asigurarea liniştii sociale. Partidele de dreapta care guvernează Italia în acest moment au câştigat alegerile promiţând o mai mare siguranţă pentru cetăţeni, după scandalul declanşat de violarea şi uciderea unei italience de către românul Romulus Mailat. Se pare însă că actuala guvernare nu a reuşit să îmbunătăţească situaţia.
Sursa: Cotidianul
