3 aprilie 2009

Protopopiatul Ortodox Român al Daciei Ripensis din Timoc, nerecunoscut de autorităţile de la Belgrad

Românii din văile Dunării Morava şi Timoc au primit cu tristeţe, miercuri, decizia Ministerului Cultelor al Republicii Serbia de a sista recunoaşterea Protopopiatului Ortodox Român al Daciei Ripensis, cu sediul în localitatea Malainiţa, unde după 170 de ani s-a construit prima biserică în care slujbele se săvârşesc în limba română.
Protopopul Boian Alexandrovici a declarat pentru AGERPRES că justificările aduse de Ministerul Cultelor al Republicii Serbia, de a nu permite înscrierea Protopopiatului Ortodox Român din Serbia de Nord-Est în Registrul bisericilor şi comunităţilor religioase din Serbia, constituie încă un atentat la identitatea spirituală a celor peste 300.000 de români care trăiesc în cele 154 sate româneşti şi alte 48 localităţi cu populaţie mixtă.
„Am solicitat în data de 27 ianuarie 2009 înscrierea legală a protopopiatului în speranţa că, după ce vor fi finalizate demersurile de către autorităţi, va lua sfârşit calvarul românilor ortodocşi, aceştia vor avea dreptul să asculte Sfânta Liturghie şi să se roage în limba strămoşilor. Din păcate, iată, obstacolele şi presiunile în Timocul istoric nu au luat sfârşit şi suntem în continuare şicanaţi”, a precizat Alexandrovici.
În opinia acestuia, Ministerul Cultelor din Serbia continuă să falsifice datele problemei susţinând că sistează procesul de înscriere Bisericii Ortodoxe Române din Timoc în Registrul bisericilor şi comunităţilor religioase din Serbia de teama de a nu provoca un conflict între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă Sârbă, lucru grav fiindcă se ignoră că cele două biserici surori au o comisie mixtă la ale căror şedinţe ultima refuză să participe.
„În multe localităţi din Timoc şi din alte regiuni în care trăiesc românii există multe alte biserici care nu au nici o legătură cu ortodoxia. Acestea au aprobarea să funcţioneze pentru diverse minorităţi creştine, românii nu. În decizia prin care mi se comunică refuzul de a fi înscrişi în respectivul registru se arată că bisericile şi organizaţiile religioase au dreptul să-şi rânduiască şi conducă independent activităţile interne şi publice şi că statul nu poate împiedica aplicarea regulilor autonome ale bisericilor, dar acestea nu sunt valabile şi pentru Biserica Ortodoxă Română din Timoc”, a afirmat Părintele Boian Alexandrovici.
În acelaşi context, Protopopul Boian Alexandrovici a mai arătat că responsabilii de la Ministerul Cultelor al Republicii Serbia pun la îndoială statutul său de prim preot din Timoc, care a înălţat în 2005 biserica românească cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din Malainiţa şi chiar arată motivul pentru care tergiversează recunoaşterea jurisprudenţei şi autorităţii Bisericii Ortodoxe Române în acest spaţiu, precizând că „Bojan Aleksandrovic este individul care a fost caterisit prin Decizia Tribunalului Bisericesc al Eparhiei timocene nr. 66/zap.1, ratificat prin Adjudecarea Marelui Tribunal al Bisericii Ortodoxe Sârbe nr. 29/08 şi care este obligatorie pentru toate bisericile ortodoxe”.
„Din păcate ministerul evită să spună lucrurilor pe nume. Într-o altă adresă, care nu a fost dată publicităţii, acesta a arătat clar cauza pentru care Protopopiatul Ortodox Român al Daciei Ripensis nu va fi recunoscut: În ultimii zece ani se exercită o influenţă sporită din România, atât din zona cercurilor bisericeşti, cât şi din partea reprezentanţilor statului român şi al Ambasadei României, asupra vieţii religioase a românilor din ţară; influenţa la care facem referire are drept scop ridicarea Vicariatului Bisericii Ortodoxe Sârbe din Banat la rang de Episcopie, acestea făcându-se cu scopul ca vlahii (sic!) din Valea Timocului să se poată integra în cadrul minorităţii române din ţara noastră (Serbia-n.r.)”, a spus Părintele Boian Alexandrovici.
Potrivit Protoiereului Boian Alexandrovici, responsabilii de la Ministerul Culturii din Republica Serbia, prin hotărârea luată, nu fac altceva decât să urmeze „indicaţiile” Episcopului sârb Iustin al Timocului, punând astfel în pericol identitatea românească de aici, aşa cum este ea asumată de românii din Valea Timocului, dar şi ceea ce înseamnă biserica ortodoxă, credinţa strămoşească exprimată în limba română.