Grupul creştin ecumenic susţine progresul în fixarea unei date comune a Paştelui

Cel mai mare grup creştin ecumenic, Consiliul Mondial al Bisericilor, şi-a exprimat speranţa, ieri, joi 28 mai 2009, ca bisericile creştine din lume se îndreaptă din ce în ce mai mult spre o dată comună a Paştelui, în ciuda unor istorice dezbateri, aproape la fel de vechi precum religia.

Bisericile Catolice şi Protestante vor celebra Învierea lui Iisus „în aceeaşi zi cu Bisericile Ortodoxe, în 2010 – 2011, datorită coincidenţei între calendarele Iulian şi Gregorian. Comuniunea aceasta s-a întâmplat de 3 ori în acest deceniu.”

Dar, Consiliul Mondial al Bisericilor afirmă că acest consens va fi posibil, în curând, nu doar cu astfel de ocazii si coincidenţe.

La recenta întâlnire de la Lviv (vezi ştirile Lacasuri Ortodoxe), teologii din Ucraina, reprezentând aproape toate confesiunile creştine, au ajuns în principiu la un acord cu privire la o strategie comună prin care toţi credincioşii să praznuiasca sărbătoarea Învierii, într-o dată comună.

„Nu este o problemă de principiu, de dogmă sau de doctrină”, a spus Juan Michel, purtător de cuvânt al Consiliului, unde 350 de protestanţi, ortodocşi şi reprezentanţi ai altor biserici îi reprezintă pe cei peste 560 de milioane de creştini. Colaborarea are loc si cu Biserica Romano-Catolică, care nu este insa membru.

„Este mai mult o problemă pastorală pentru unele biserici”, a declarat Michel.

„Mai mult discutam despre modul în care credincioşii se vor simţi, atunci când vor vedea o schimbare în modul tradiţional de calcul al datei.”

Confuzia faţă de data istorică a Paştelui a apărut în primele zile ale creştinismului, ca urmare a răspândirii credinţei şi a diferitelor grupuri, pe marginea celor patru Evanghelii, interpretate în moduri diferite.

Potrivit Evangheliilor lui Matei, Marcu şi Luca, Cina lui Iisus, împreună cu ucenicii Săi, a coincis cu Paştele evreiesc, în timp ce Evanghelia lui Ioan spune că Iisus a fost răstignit de sărbătoarea Paştelui.

O dată comună a fost stabilită în 325, la Consiliul din Nicaea, ca fiind prima duminică după luna plină care urmează echinocţiului de primăvară.

Problema, înainte de apariţia astronomiei moderne, a fost calcularea precisă a echinocţiului.

Bisericile ortodoxe utilizează data de 21 martie din calendarul iulian, dar începând cu sec. al 16-lea, data Occidentului s-a schimbat după calendarul gregorian, putând astfel să apară o diferenţa de până la cinci săptămâni.

Consiliul a declarat că teologii de la Vatican şi diversele biserici ortodoxe şi protestante au aprobat un compromis, la data de 15 mai, ca Paştele să fie fixat pentru toti creştinii, folosindu-se de echinocţiul bazat pe date exacte astronomice.

Dagmar Heller, un profesor ecumenic din Elveţia, a spus că Paştele unificat, prin acest plan, ar cădea de obicei, conform calendarului Gregorian, folosit de catolici şi de protestanţi.

În următorii 15 de ani, singurul moment în care Occidentul ar trebui să schimbe data Paştelui ar fi în 2019, de la 21 aprilie la 24 martie. Ajustarea va fi mai mare pentru Biserica Ortodoxă, care a experimentat schisme severe în istoria sa, pe tema acestei date.

„Există, desigur, unii fundamentalişti ortodocşi care spun „calendarul Iulian este tradiţia noastră şi a fost cel folosit de Iisus pe parcursul vieţii sale, astfel încât să nu se poate schimba”, a spus Heller, adăugând că unii teologi din Răsărit ar putea să se teamă de mai multe rupturi în Biserica lor, ca rezultat al schimbării acestei date.

„Şi, bineînţeles, mai este o problemă, deoarece datele astronomice sunt mai apropiate de calendarul gregorian, care a fost introdus printr-un papă”, a spus Heller, referindu-se la Papa Gregory XIII, reformator al calendarului, în 1582. De fapt doar o uşoară înlocuire a calendarului fixat de Julius Caesar, introdus din 46 î.Hr.

Unii reprezentanţi ortodocşi, la întâlnire, păreau a susţine planul. Teologul ortodox francez Antoine Arjakovsky a recunoscut că astronomia era mai aproape de calendarul gregorian, dar a notat faptul că bisericile catolică şi protestantă au facut un compromis „acceptând că data Paştelui trebuie stabilită pe bazele unui calendar cosmic şi nu pe baza unei date fixe”.

Vaticanul a fost reprezentat în Lviv de Rev Milano Zust, un funcţionar al Consiliului pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştine.

Heller a propus ca acest calcul al datei Paştelui să fie discutat de forurile înalte ale fiecărei confesiuni.

Grupurile creştine au încercat timp de un secol să stabilească o dată comună a Paştilor.

În anii 1920 s-a propus o dată fixă duminica, dar alţi teologi s-au opus pierderii legăturii cu prima dată a Paştelui, Paştele evreiesc – în conformitate cu calendarul lunar.

Sursa: Lăcaşuri ortodoxe