Cine sunt cei cinci „damnati” ai Europei?
Mai intai Grecia, apoi Portugalia si Spania si la urma Italia si Irlanda? Criza a umflat asa de tare datoriile a cinci state europene problema, incat economistii se tem de o prabusire a monedei euro. Publicatia germana Der Spiegel a explorat aceste zone de risc ale continentului, in scopul de a afla cat de mari sunt motivele de panica, transmite Agerpres.
Statele membre ale UE se vor consulta incepand cu dupa-amiaza de joi referitor la o procedura concertata in cazul crizei din Grecia, existand deja primele promisiuni de ajutor de la sefi de guvern din Europa. Grecia, amenintata de faliment, poate spera intr-o injectie financiara din partea UE, in timp ce bursele din Germania au reactionat la aceste zvonuri financiare, miercuri, cu usurare, pentru prima oara de o saptamana incoace cursurile crescand iarasi usor. Plusul inregistrat de indicele Dax este un semnal al increderii. Cei mai multi investitori nu mai asteapta deocamdata ca in Europa sa se ajunga la ce este mai rau si anume la falimentul Greciei, respectiv la o prabusire de tip efect domino care sa urmeze acestuia si care ar putea zgudui economia mondiala la fel ca falimentul bancii Lehman Brothers.
Nu doar dezastrul financiar din Grecia reprezinta insa o problema pentru zona euro. Peste tot pe continent cresc datoriile statului aparent fara limita, in timp ce criza financiara face sa se prabuseasaca incasarile la buget, la care se adauga poverile de miliarde datorate programelor nationale de conjunctura, bugetele fiind astfel extrem de incarcate. Acest lucru face ca, pe langa Grecia, Portugalia sa se indrepte si ea catre probleme tot mai mari. Spania este la randul ei tinuta cu nervozitate sub observatie, economistii calificand aceste state drept tari cu deficit. Capacitatea concurentiala a acestor tari s-a redus continuu dupa introducerea euro iar acestea, in loc de a promova reforme, au practicat o economie bazata prea mult pe credite, lasandu-se tentate de dobanzile neobisnuit de mici din zona euro. Deficitul de stat al Greciei a crescut anul trecut la 12,7 la suta, in Spania situandu-se tot la un procentaj cu doua cifre, multe peste cele trei procente prevazute de criteriile de la Maastricht ale pactului european pentru stabilitate.
Tarile cu deficit se afla azi in capcana datoriilor iar din cauza slabei competitivitati le este greu sa micsoreze uriasul deficit in anii de slabiciune economica care urmeaza. Aceste tari sunt nevoite sa reduca salariile si alocatiile sociale si sa promoveze reforme structurale. Acest lucru este valabil in masura mai redusa si pentru Irlanda, stat care se lupta cu un deficit urias. Guvernul de aici
a asanat insa bugetul deja in decembrie, intr-o actiune tip hei-rup, respingand ingrijorarile legate de un apropiat faliment national. Si Italia provoaca ingrijorare printre experti. Desi nu exista acolo o situatie similara celei din Grecia, datoria statului este de ani de zile de peste 100 la suta iar guvernul face prea putin pentru a schimba ceva.
Cinci din cele 16 state ale zonei euro sunt asadar in clocot, ceea ce nelinisteste intreg continentul. Investitorii se tem ca inclusiv state stabile precum Germania, Finlanda sau Olanda ar putea resimti problemele din zona euro si anume ca vor trebui sa achite nota de plata pentru Grecia& Co., ca euro se va prabusi in continuare sau ca spatiul monetar comun se va transforma dintr-o comunitate de destin intr-una a obligatiilor, asa cum se exprima Wihelm Noelling, fost consilier la banca centrala. Amenintarea pentru euro nu este nicidecum una pe termen scurt.
Chiar daca Italia sau Spania nu vor da faliment, ce se va intampla insa daca guvernele acestor tari sunt prea slabe pentru a impune reformele necesare, este intrebarea care se pune. Grecia si Portugalia sunt deja zguduite de proteste violente, insa fara reforme prapastia dintre statele euro slabe si cele puternice ameninta sa se adanceasca. Este posibil ca zona euro sa se prabuseasca, afirma economistul Nouriel Roubini, profesor la Stern School of Business din New York. Nu anul acesta sau urmatorul, insa acest lucru se va intampla daca Europa nu va fi in stare sa-i repuna linia de plutire pe acesti deficitari.
sursa: România Liberă
