Meditatie despre timpul liber
Timpul liber este spatiul libertatii, al alegerilor neconstranse prin care ne croim viata spre mai multa sanatate, implinire, fericire – sau dimpotriva, spre stagnare, regres, viciu sau boala – pe scurt catre moarte prematura.
Nestramtorati de necesitatea muncii sau de nevoia de somn, ne putem ocupa in principiu 8 ore/zi si inca mai mult in week-end, de familie, de noi insine, de devenirea noastra fizica si spirituala, de sanatatea noastra.
Activitatea fizica pentru sanatate este probabil masura cel mai dificil de luat, presupune mobilizare, conditii atmosferice decente, ambianta potrivita aproape de casa, echipament, uneori tovarasie stimulatoare. Dar exercitiul fizic fortifica sistemul imunitar, gratie tonificarii sistemului nervos parasimpatic reduce ritmul cardiac bazal (sinonim cu lungirea vietii), incetineste sau reverseaza ateroscleroza, “subtiaza” sangele de lipide (minus 50 mg/dL colesterol seric total la ora de jogging), iuteste comunicarea interneuronala si ascute mentatia. Cele 30 minute de miscare cu vigoare moderata, preferabil dinamica, in cele mai multe zile ale saptamanii reprezinta recomandarea ultimelor Ghiduri de preventie BCV ale Societatii Europene de Cardiologie si ale societatilor surori.
Este investitia cea mai profitabila in sanatate pe termen scurt (calitatea somnului reactioneaza imediat), mediu (creste performanta fizica, claritatea mintii si – unde acest lucru este relevant – calitatea vietii intime) sau lung (imbatranirea se incetineste si, episodic poate regresa, devine accesibila longevitatea verde in performanta, demnitate si seninatate).
Acest adevarat elixir al vietii a fost retinut in formularea sintetica a telefonului sanatatii (dat mintii de inima noastra!), lansata de Summit-ul European de Preventie a Bolilor Cardiovasculare (BCV) din ianuarie 2008 sub forma: 0 3 5 140 5 3 0 – unde cifrele se refera respectiv la 0 pentru fumat, 3 km parcursi zilnic in ritm moderat, 5 portii zilnice de legume sau fructe, 140 mm Hg ca limita superioara a tensiunii arteriale sistolice, din nou 5 mmol/L ca limita superioara a colesterolului seric total, 3 mmol/L pentru LDL – colesterolul “rau”, insfarsit 0 in privinta tolerarii obezitatii si a diabetului.
Activitatatea intelectuala pentru sanatate este optiunea urmatoare de timp liber a celor multi care practica zilnic munca sedentara (de birou). Alegerea timpului, tipului, suportului de lectura se lasa mai putin incorsetata de recomandarile perventionistului, dar vizitarea altor zone ale ratiunii sau sensibilitatii decat cele apelate in munca de toate zilelele pare o buna strategie. Durata poate rima fericit cu timpul alocat exercitiului fizic si se poate prelungi in week-end.
Necesitatea de informatie piloteaza fiinta omeneasca actuala la fel de viu ca si ancestrala nevoie de afectiune. Suportul optim poate fi radio-ul care este mai putin constrangator ca spatialitate si prin aceasta compatibil cu activitati de rutina precum conducerea auto sau treburile domestice ordinare. TV-ul este acaparant pentru ca adauga placerea informatiei multi media (audio/video) aspectul utilitar al radio-ului restrans la o singura dimensiune. Scularea de la TV se poate dovedi o intreprindere redutabila chiar pentru oameni avizati, mai ales daca este vorba de farmecul (autentic sau inscenat) al realitatii (care bate orice film) gen Discovery sau National Geographic, sau de realitatea on-line a confruntarilor sportive. Apoi povestea, jocul, amuzamentul (sa nu mai vorbim de placerile culturale specifice varstei adulte) ne urmaresc inca din copilarie si gasesc in TV solutia cea mai la indemana pentru a trai emotii ale altei vietii decat cea personala sau, uneori, pentru a evada din viata concreta. Placerea (adesea vinovata, complice) a participarii ca spectator la incaierarile politicianiste “de pe sticla”- care adesea degradeaza standardele morale ale societatii – trebuie este ingradita ca devoratoare de timp si energii demne de cauze mai bune dar si in calitatea de cal troian al manipularilor grosiere care ne pot intuneca ratiunea la fiecare patru ani.
Abuzul de televiziune si de internet este greu de prevenit pentru ca adreseaza o nevoie umana de baza, ajunsa aproape la fel de importanta ca mancatul/bautul – pandite de altfel si acestea de riscuri binecunoscute. Ultima versiune a Clasificarii Internationale a Bolilor (ICD 10) pastreaza la litera Z72 (Probleme legate de stilul de viata) locul vacant Z72.7 (vecin cu jocul de carti patologic sau comportamentul sexual de mare risc), pentru acest tip de adictie/dependenta cu vindecare atat de anevoioasa.
Timpul mediu “de ecran” in timpul liber se ridica in Europa la 2,27 ore/zi Pe acest fond, limitarea recomandata la 30 min/zi lucru a “dozei” de TV cu focalizarea pe informatia de interes social acut sau pe evenimentul artistic/stiintific/sportiv riguros selectat pentru a lasa spatiu liber unor nevoi la fel sau mai importante – apare ca un ideal indepartat spre care insa nici un efort de a ni-l apropia nu este de prisos.
Necesitati spirituale pot fi religioase sau filosofice – in cazul celor nereligiosi. Meditatia asupra intrebarilor fundamentale privind existenta noastra (una se poate referi la ce anume sa facem pana la urma cu sanatatea pentru care tot sarguim!) este susceptibila sa ofere reconfort si putere pentru disciplinarea vietii noastre cotidiene. “Dai vointa, iei putere” spune un om spiritualizat (sau induhovnicit) care, in calitate de calugar, isi asuma exercitiile spirituale, incluzand rugaciunea pentru sine si pentru toti ceilalti, ca preocupare exclusiva a existentei.
Rugaciunea reprezinta in toate religiile un gest de adanca intimitate si nu suporta recomandari decat din partea celor in drept. Laicul preventionist poate numai atrage atentia asupra virtutilor sanogenetice recunoscute ale meditatiei religioase.
Nevoile spirituale pot fi expediate in week-end sau, din pacate, pot fi eludate cu totul. Neglijarea lor ne va lasa insa descoperita varsta bilanturilor cand mrejele inselatoare ale cotidianului (sau ale vietuirii de pe o zi pe alta) se vor fi de tot destramat iar sanatatea noastra mentala nu mai are pe ce altceva a se sprijini. Satisfacerea nevoilor spirituale ne permite transcederea virtuala a limitelor noastre biologice; a trai nu numai sub biciul nevoii cotidiene dar si sub specie aeternitatis este o forma distinsa de libertate si o buna recomandare privind sanatatea.
Necesitatile comunitare sunt cele legate de practicarea filantropiei, generozitatii, ajutorarii, sau chiar a simplei bunavointe fata de grupuri sau indivizi in restriste, sau fata de oameni care nu sunt in restriste dar sufera din cauza izolarii sociale – aceasta din urma identificata la Congresul 2007 al Asociatiei Europene pentru Preventie si Recuperare Cardiovasculara drept ca un nou si redutabil factor de risc pentru boala de inima. Implicarea personala dupa puteri impotriva actelor anti-sociale la care suntem cu neplacere martori, sau dojana insotita de fermitate dozata pedagogic adresata celor care compromit mediul natural comun sau isi agreseaza propria sanatate (minori ce fumeaza timpuriu, de exemplu) reflecta nevoia noastra de salubritate comunitara careia ii putem da curs mai amplu in timpul liber.
Exprimarea caldurii umane, a interesului sau solidaritatii fata de rude/prieteni aflati la distanta sau fata de vecini, gandul bun trimis de aniversari sau onomastice ne poate ocupa oportun timpul liber in modelul nostru cultural.
Implicarea civica nonprofit este o forma generoasa de alocare a timpului liber, care contribuie la insanatosirea societatii in toto.
In sfarsit activitatea politica (in sensul originar de participare ziditoare la gestionarea mai buna a intereselor comune ale vietuitorilor polis-ului) poate fi si ea activitate salutara de timp liber, dar neprofesionistul (real-)politicii, caruia ne adresam acum, trebuie sa inconjoare de precautiile inerente evolutiei intr-un mediu toxic, minat de pericolele junglei (lipsei de reguli) izvorand din tentatia dulce/obscena a puterii, reale sau numai inchipuite.
Nevoia de a face manu propria este resimtita de homo creat faber dar deturnat adesea de sistemele moderne de munca de la actiunea efectiva (fizica) la lucru numai in spatiul virtual din memoria calculatoarelor. Atunci timpul liber ii da sansa revansei prin bricolajul casnic (reparatii, amenajari), gradinarit, gatitul de bucatarie (eventual experimentand retete mai bune pentru sanatate!).
Ingrijirea animalelor de companie poate fi incadrata aici, dar are rezonante mai profunde. Cei insingurati pot gasi astfel un substitut salutar pentru afectiunea umana. Schimbul de afectiune inter-specii reconforteaza fiinta umana si umanizeaza prietenul necuvantator.
Timpul acordat familiei este mentionat ultimul nu pentru ca este mai putin important ci pentru ca priveste aici nu reactia urgenta impusa de de interventii accidentale (nevoi medicale, scolare, conflicte) ci proiectul ziditor in care ce este bine in fiecare este daruit si impartasit de ceilalti. Timpul daruit familiei si copiilor este investitia cea mai sigura in posteritatea celor dobandite in stradania noastra de fiecare zi spre imbunatatirea conditiei umane, personale dar si colective.
Timpul vacantelor este paradisul timpului liber. Buna lui planificarea si gestionare poate fi garantia recuperarii eficiente a oboselii de peste an, revenirea spre mai multa sanatate, frumusete si tinerete. Dimpotriva, el poate fi transformat prin excese de tot felul in boala si acumulare de oboseala de tip diferit fata cea indusa de munca. Alegerea locului de vacanta trebuie sa considere alaturi de placerea cadrului natural, a programului neconstrans si a activitatilor hobby – posibilitatile de tratament recuperator sau a “curelor” preventive. Vacanta, in principiu fara stres, este astfel timpul (si spatiul) cel mai potrivit pentru lasarea de fumat sau pentru introducerea activitatii fizice pentru sanatate in rutina cotidiana.
Daca ideile si puterile personale sunt limitate, omul avizat poate recurge in vacanta la un centru specializat in imbunatatirea stilului de viata prin metode medicale, fizio- si kine- terapeutice, psihologice sau spirituale. Centrul de Sanatate si Medicina Preventiva “Romania” Herghelia/ Mures a inaugurat cu succes in tara noastra aceasta pista spre recuperarea, consolidarea sau desavarsirea sanatatii – cunoscuta in strainatate ca life style resorts. Romania are de altfel experienta recunoscuta a Sanatoriului Ana Aslan din Otopeni unde Gerovitalul (procaina) reprezenta numai un ingredient al unui sistem complet de ingrijiri preventive ce oferea “cura de intinerire” in sensul cel mai credibil atunci in lume.
Bibliografie
1.Graham I. 4th Joint European Societies Guidelines on CVD Prevention. The European Summit on CVD Prevention, Nice, January 2008.
2. Saner H. Welcome address to Europrevent 2007 – The Conference of the European Association for Prevention & Rehabilitation, Madrid, April 2007.
3. *** European guidelines on CVD prevention in clinical practice. Eur. J. Cvasc. Prev. & Rehab, Sept 2007, Vol 14. Suppl. 2, pp E1 – E34.
4 *** WHO’s International Classification of Diseases and Related Health Problems, 10th Revision, Version for 2007.
Prof. dr. Radu Negoescu
sursa: crestinortodox.ro
