Seria “Anomalii”: M-O-N-D-E-N-A

Octavian Dărmănescu

E mondenă, e cochetă, snoabă, preţioasă, enervantă, unsă cu creme scumpe, botişorul ei mofturos cere toate palmele din istoria voleiului. Câteodată, mai spre toamnă, anotimpul intelectualilor, o trec nişte întrebări mai elaborate: ce-au fost mai întâi, cerceii sau găurile în urechi? E inteligentă, se prinde repede când sunt reduceri, iar în amor are relaţii serioase, de agrement, cu finalitate. Auzi, fato? Nu e mişto rochia asta? O vreau, auzi? Îl sun pe Lulu al meu. Shopaholică, au apucat-o cumpărăturile, o arde într-o parte, e iute la pohtă, grabnică vărsătoare de cash, te lasă în portofelul gol, are tocurile adânc înfipte-n Mall, grindă de susţinere. Nu prea citeşte, că suferă de lectură, preferă filmul, că se termină repede, nu o lungeşte ca în romane, pe sute de pagini. Timpul ei e preţios, „că ca ea nu e nimenea”.

La concertele simfonice, dusă cu arcanul de vreo rudă pretenţioasă, cască, joacă râma, aplaudă zgomotos, până i se strâmbă inelele, îi rage telefonul, sala o iartă, a venit şi o manelistă la tratament, poate s-o izbăvi de geampara. Studiază asiduu la Spiru, are insomnii livreşti, că aşa trebuie, odată şi-a propus să-şi înveţe pe de rost codul numeric personal. Ţine cură, că e responsabilă, are migrene instantanee provocate, filosofic, de nedreptatea lumii şi a preţurilor care nu mai corespund la casă cu cele de pe raft. Îi plac filmele în rate, novele televizate de un real dramatism estetic. Are şifoniere pe căprării, pentru fiecare anotimp consacrat, nu aruncă aiurea, ci aşteaptă inundaţiile, îi umple pe sinistraţi de tocuri şi maieuri de vară, să treacă nămolul mai bine. Sună la toate concursurile, e plină de umbrele, căni şi premii, colanţii ei rabatabili i se urcă pe tăcute la cap, îi asfixiază mintea, n-o lasă să respire.

Aproape toate mondenele sunt constipate, cauze obscure, poate lipsa ciorbelor. În depăşire, pe autostradă, când îşi procură suta de grame de eternitate, mondena rumegă ciungă de copii, roz, să dea timpul înapoi, la lansările de carte îşi pune ochelari pitici, să înţeleagă mai bine. O blochează câteva lucruri: ideea morţii, ţăranii care parchează aiurea, valoarea lui pi, tupeul maseurului, numerele iraţionale, frica de sărăcie, calculul T.V.A., penele de curent şi facturile nedrepte. Diferenţa dintre stalactită şi stalagmită a rezolvat-o mai demult, în Peştera Muierii, când a răspuns sec reporterului: nu ştiu, nu sunt din localitate. Politica n-o interesează, pleacă demonstrativ cu ştampila acasă, în public, când nu o bagă nimeni în seamă, ce idioţi, tuşeşte discret. Când ţara arde şi toţi aleargă cu găleţi în mână, mondena se piaptănă liniştită, ca în proverb. Pe mondenă maternitatea o depăşeşte, ea nu înţelege prea bine raţiunile plasticizate ale sânilor materni, cu ei ea face doar carieră.

În chestiuni spirituale, mondena, mai mereu, e ghinionistă. Dă să intre în biserică, dar rămâne cu clanţa în mână, intră nedumerită, o întâmpină un ţiuit tăios, slujbaşii repară staţia şi boxele, dă să aprindă o lumânare, îşi arde blana, iese speriată. După doi metri de coadă la moaşte, renunţă, dar degeră bucuroasă la reduceri de Crăciun în insulele Fiji. E comodă, maşina de spălat a eliberat femeia, să trăiască Nelu, care i-a adus-o de la reparat. E leneşă, ca să caute telecomanda pierdută ezoteric prin plapumă, îi trebuie cât i-a luat istoriei să treacă de la mătura simplă la cea cu coadă. Mondena nu suportă mirosurile, în genere bădărane, nu fumează decât mentolate. Când trece pe lângă Deduleşti parcă ar invada-o toţi micii aceia gigantici, întinşi cu tractorul. Fluviul îşi face reclamă prin cascadă, mondena prin anturajul ei pestriţ. Are tovarăşe pitice, să pară ea mai mare, la fel de snoabe ca şi ea, egale în faţa morţii, a culturiştilor şi a parcării laterale. Cu ele îşi consumă ziua şi viciile împărtăşite complice, de tipul te-am văzut la second hand.

În seara aceasta vom urla la karaoke, fa, tu de fapt eşti mi diez! Vom face striptis demonstrativ, aşa cum fac americanii când vin de la muncă, săracii. Vom coabita cu tipi de categoria dublu-Viorel, ne vor fura romantic portofelele noastre din nestemate de plastic, ne vor descoperi facturile şi le vor plăti din iubire pentru frumuseţe, la atac, înainte, mai uşor, că ne rupem ştrampii! Azi e ziua lu’ Ramona, aşteaptă cadouri preţioase. Auzi, fato? Să-ţi fie într-un ceas Swatch!

sursa: Laurenţiu Dumitru