Parintele Themi, ateul devenit preot misionar in Africa

Viata parintelui Themi Adamopoulos poate fi oricand subiectul unei carti si, de ce nu, a unui film de succes. O viata care, pentru societatea contemporana secularizata – ea insasi plina de contradictii – se arata a fi de neinteles. Pentru omul care crede insa in randuiala lui Dumnezeu cu privire la fiecare dintre noi, aceasta ne ofera pe de-o parte, o alta ocazie de a slava Numelui Sau, iar pe de alta, posibilitatea de a lua seama la noi insine, la masura in care ne aplecam sau nu spre nevoile semenilor.

Viata parintelui este pilduitoare. Ea sparge bariere si spulbera preconceptii, tocmai pentru ca se intemeiaza profund pe dragoste, virtutea despre care Sfantul Apostol Pavel spune ca „nu cade niciodata”, si pe mesajul evanghelic: „Am fost strain si Ma-ti primit, am fost flamand si Mi-ati dat de mancat, am fost gol, si M-ati imbracat”.

In cautarea Adevarului

Parintele Themi Adamopoulos s-a nascut in Egipt din parinti greci ortodocsi dar a crescut in Melbourne, Australia. Era un tanar al anilor 60’ si intr-o buna zi avea sa-i spuna mamei sale, o femeie credincioasa, ca „religia este opiul maselor”, marturisindu-i ca imbratiseaza cu toata convingerea perspectiva marxista.

Cu privire la perspectiva sa asupra religiei si a lui Dumnezeu, din acea vreme, parintele a marturisit: „Eram influentat de conceptul nietzschean de „moarte a lui Dumnezeu”. Nu puteam vedea insa aceasta contradictie: pe de o parte, criticam rationalismul, ideea potrivit careia nu exista decat un mit al rationalitatii si ca la baza de fapt totul este subiectiv. Pe de alta parte, cand Il aveam in vedere pe Dumnezeu, aplicam critica rationalista. Aceasta era contadictia mea filosofica. Perspectiva pe care o adoptasem era cea marxista conform careia Dumnezeu nu exista si Crestinismul nu este altceva deca „opiul maselor”, o unealta a burgheziei de a manipula proletariatul prin mitul imparatiei cerurilor”.

Cu toate acestea, in taina inimii sale, exista setea dupa adevar, astfel incat, nu dupa multa vreme a inceput sa se indoiasca de orice curent filosofic sau religios: „Doream sa cunosc mai mult … Este adevarat ceea ce Nietzsche, Russel si pozitivistii logici ne-au spus, anume ca nu exista Dumnezeu? Este adevarat ceea ce marxistii ne-au spus, ca singura realitate pe care o putem cunoaste este cea politica? M-am aplecat mai mult asupra acestor intrebari. Am inceput atunci sa experimentez cu conceptele mele asupra realitatii, intreband despre orice si vazand ceea ce este sau nu adevar, in Busdism, Hinduism si Crestinism. Am mers la templele Hare Krisna, la Altarele Hinduse, am practicat meditatia transcendentala, am citit Biblia si „Cetatea lui Dumnezeu” a Fericitului Augustin.

In acea vreme era in primul an la Scoala de Stiinta Afacerilor din cadrul Universitatii din Melbourne. Stiinta Politica si Filosofia erau preocuparile sale majore.

Viata de artist si „magia” scenei

In paralel cu viata de student a pasit pe calea muzicii. Fiind inspirat de grupurile „Beatles” si „Roling Stones”, a pus bazele grupului „The Flies”, cu care a avut un succes neasteptat. Trupa „The Flies” ii includea pe Themi Adams (cum era cunoscut) la chitara bas, John Thomas la chitara, Hank Wallis la percutie, si (initial) Ronnie Burns vocalist.

Au atins „apogeul” atunci cand au fost invitati sa cante cu „Roling Stones” in primul turneu al acestei formatii in Australia in 1965. In scurt timp, au urmat numeroase concerte in intreaga tara. Trupa imprima hit dupa hit astfel incat, in mod firesc, a aparut un Fan Club dedicat lor.

Succesul nu l-a impiedicat sa-si indrepte privirea spre necesitatile sociale ale zilei. Themi a luat parte la mobilizarea tinerilor pentru a stopa razboiul din Vietnem, s-a alaturat miscarii de sustinere a drepturilor femeii si a studiat intens diferite religii incercand sa gaseasca un raspuns intrebarilor existentiale care il framantau.

Aflarea lui Hristos

Aflarea lui Hristos a venit in timpul acestei perioade de experimentare si analiza a sinelui. A constatat ca experienta crestina era superioara si – spune parintele – „nu am avut de ales, intr-un final, decat sa fiu sincer cu mine insumi”. Daca in acel timp Crestinismul era asociat cu Biserica Metodista din Australia sau Biserica Angliei sau cu realitati percum „razboiele sfinte” si „cruciadele”, tanarul Themi avea sa descopere o latura a Crestinismului care i s-a parut a fi ignorata, latura existentiala, mistica, „simtitoare” a Crestinismului, Ortodoxia.

A dobandit si a marturisit credinta potrivit careia Crestinismul si, special, Crestinismul Ortodox, este drumul adevarat catre Dumnezeu.

Despre aceasta perioada parintele isi aminteste:

„In 1972 am abandonat totul, cariera academica, titluri, aspiratii, visuri – si m-am intors la Ortodoxie.”

Studiile teologice

Despre aceasta perioada parintele isi aminteste: „Am inceput o noua viata. Avand cunostintele dobandite in trecutul meu academic, am inceput sa studiez teologia. Am studiat initial la Scoala Teologica Catolica Corpus Christi. Apoi, urmand indemnului Arhiepiscopului Stelian am studiat la Scoala Teologica Ortodoxa Sfanta Cruce din Boston. In acelasi timp, am studiat ebraica si greaca veche la Universitatea Harvard. Am primit Doctoratul in Teologie de la Universitatea Princeton si m-am intors in Australia unde, din 1988 pana in 1998, am predat la Scoala Teologica Sfantul Andrei din Sydnei, studiind in acelasi timp teologia si limba copta la Universitatea din Sydnei.

Ca profesor universitar aveam un viitor. Nu a contat. Am decis sa urmez lucrarii Maicii Tereza. A crescut in mine dorinta de a fi alaturi de cei nevoiasi si sa fac pe cat posibil ca viata lor sa fie mai umana. Am simtit cum intreaga mea educatie conduce catre aceasta tinta. Aceasta era esenta. Am primit apoi binecuvantarea sa incep o activitate misionara in Africa.”

Parintele Themi, misionar in Africa

In 1999 a inceput activitatea in Kenia la indemnul Preafericirii Sale Patriarhul Alexandriei si al intregii Africi, Petru, dupa ce a fost hirotonit diacon, preot si apoi arhimandrit. Aici a intemeiat primul colegiu ortodox din Africa.

„Cred ca educatia este cea mai mare arma a omenirii in viata sa. Daca vrei sa ajunti cu adevarat un om nevoias, invata-l sa pescuiasca, nu ii oferi doar pestele preparat. La colegiu pregatim tineri sa devina educatori si invatatori in ciclul prescolar si cel elementar.”

Urmatorul pas in aceasta lucrare misionara este potrivit parintelui „construirea unor institutii de invatamant prescolare si scolare elementare pentru copiii foarte saraci, care nu pot merge la scoala din cauza picioarelor prea slabite si a stomacurilor goale.

„Este nevoie sa oferim repede copiilor lucruri precum imbracaminte, incaltaminte si mancare, si imediat in importanta este protejarea femeilor.”

In acest sens, parintele Themi afirma: „Femeiile sunt cele mai mari victime in Africa. Ele sunt inima familiei. Barbatul poate avea doua sau trei sotii si aduce pe lume copii cu toate. Femeia este cea care isi vinde trupul sau pentru o bucata de paine, pentru ca fiii lor sa nu sufere de foame. Din acest motiv am deschis o scoala de croitorie, unde femeile pot invata sa-si castige painea onorabil”.

Parintele Themi, un slujitor si apostol al saracilor

Din Kenia, in 2007, noul Patriarh, Teodor, care a urmarit indeaproape lucrarea misionara a umanitara a Parintelui Themi Adamopoulos, i-a spus sa mearga in Vestul Africii, la Sierra Leone. Aici un razboi civil purtat in ultimii 12 ani a distrus aproape complet locul, si a lasat in urma cele mai terifiante scene. Copii mutilati, chipuri si trupuri desfigurate, oameni care traiesc pe strazi si care isi dau ultima suflare aici.

Parintele traieste aici printre ei si cu ei: „Aici contruim un sat pentru 100 de persoane cu dizabilitati care stau pe strazi. Am inceput cu ridicarea bisericii Sfantul Moise Egipteanul in regiunea Waterloo, apoi a urmat o scoala de tamplarie si croitorie, apoi case, o clinica si o scoala. In Freetown, capitala Sierra Leon, am intemeiat prima scoala, pentru 1200 de copii, ce are 60 profesori.

Femeile aflate in inchisoarea din Freetown au parte si ele de o atentie constanta, carora li se poarta de grija in vederea reabilitarii dupa incheierea pedepsei.

„Daca nu au o slujba respectabila, este posibil sa sfarseasca din nou aici. Asa ca ma asigur ca au parte de cursuri de croitorie in inchisoare iar dupa ce se elibereaza ii oferim fiecareia o masina de cusut”.

Noul pas in proiectul parintelui este sa ofere brate si picioare copiilor cu membre amputate: „Ei sunt cele mai tragice consecinte ale razboiului. De anul viitor sper sa deschidem o clinica unde maini si picioare artificiale vor putea fi oferite miilor de copii si tineri, care sa le ofere o noua viata.”

Aceasta lucrare misionara este sustinuta financiar de doua mari organizatii filantropice din Australia „Copiii Paradisului pentru Africa” si „Lumina Lumii Australia”, care au filiale in toate orasele Australiei. De asemenea, se bucura de sprijin si din Grecia, din partea Asociatiilor Crestine. Una dintre ele este „Asociatia Sfantul Cozma Etolul” din Salonic.

Daca la inceput afirmam despre viata parintelui Themi ca ar putea fi oricand subiectul unei carti si chiar a unui film de succes, nu stiu daca cineva ar avea pana la urma indrazneala de a „tinti” succesul, pe seama lor. Parintele Themi, la un moment dat, „a detinut” succesul, dar nu pe acesta l-a ales. Intr-un final, in parintele a invins dragostea de Dumnezeu si de semeni, dorinta de a aduce alinare si bucurie celor aflati in suferinta si nevoi.

Intr-un interviu, rugat fiind sa spuna cateva cuvinte despre sine, Parintele Themi a raspuns smerit: „Acesta sunt: un slujitor al Dumnezeului Cel Preainalt si un slujitor si apostol al saracilor si aoprimatilor.”

Radu Alexandru

Radu Alexandru

sursa: crestinortodox.ro