Parohia “Sf. Nectarie Taumaturgul” - Coslada (Spania)
Parroquia “San Nectario el Taumaturgo”-Coslada/Romanian Orthodox Parish "St. Nectarios, the Healer"-Coslada

Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei

Parohia "Sf. Nectarie Taumaturgul" - Coslada, Spania

Parroquia "San Nectario, El Taumaturgo" - Coslada

Romanian Orthodox Parish "St. Nectarios, The Healer" - Coslada

  • Prima pagina
  • Episcopul locului
  • Istoricul parohiei
  • Viaţa Sfântului Nectarie
  • Taine și ierurgii
    • Botezul
    • Cununia
    • Îndrumar de spovedanie
    • Parastasul
    • Spovedania
  • Familia preotului
  • Şcoala parohială
  • Programul liturgic
  • Contact
  • Español
3 mai 2011

Secularizări în oglindă

admin_nec Duhovnicești

Ne simţim confortabil arătând cu degetul către gradul de secularizare a Occidentului, în vreme ce în ţări precum România sau Polonia gradul de participare la slujbele Bisericii încă ne mângâie pesimismul generat de statisticile vest-europene. Dar este mersul la biserică singura variabilă a acestui fenomen social destul de încâlcit numit „secularizare”?

În Marea Britanie, autobuzele se opresc definitiv de Crăciun şi abia le zăreşti de Sfintele Paşti. Ca într-un fel de noapte a lumii seculare, doar câteva magazine şi restaurante invită să le treci pragul. Însă bisericile sunt şi ele aproape goale. Conform recensământului din 1841, doar 40% dintre britanici nu mergeau la biserică în mod regulat, în 1979, doar 5,4 milioane participau la sfintele slujbe, în 1989 – 3,3 milioane, iar în 2005 – 3,1 milioane. Ritmul scăderii interesului pentru Biserică arată că, în 2020, puţin peste două milioane de britanici vor mai frecventa lăcaşurile de cult. De fapt, multe biserici de parohie sunt nevoite să se închidă după ce au experimentat fără rezultate mai multe tehnici de supravieţuire specifice pieţei libere: organizarea de târguri cu produse tradiţionale, concerte de muzică, expoziţii de artă şi cărţi, proiecţii de filme etc. Singura speranţă vine de la comunităţile de creştini imigranţi. Polonezii, pentru care Marea Britanie este o destinaţie la fel de favorită, precum Italia şi Spania pentru români, au reinventat multe parohii catolice care se pregăteau să pună lacătul pe uşa bisericii. Aceleaşi statistici ne arată însă un fenomen curios: deşi în cazul bisericilor de parohie avem o scădere considerabilă a frecventării, în cazul catedralelor, creşterea este una semnificativă. Oamenii parcă simt nevoia de spaţii mari, de un sentiment al apartenenţei la un univers spiritual comun şi mai ales la un reper naţional care să le dea sens într-o societate profund distorsionată în tradiţionalismul ei de către religia islamică.

Natura dezvrăjită

Dacă acceptăm ideea conform căreia astăzi religia este doar un alt obiect de consumat printre multe altele, pe o piaţă liberă care fixează un preţ extrem de redus spiritualului, nu facem decât să continuăm logica secularismului ca doctrină politică, adică să disociem natura de sinele uman. În arhitectura secularismului, doar sinele uman mai poate fi contaminat de sacru, în vreme ce restul creaţiei poartă amprenta realului, un real total accesibil şi care poate fi citit şi guvernat cu ajutorul legilor fizice, economice sau biologice. Secularismul a înlocuit universul creştin medieval extrem de bine ierarhizat şi care privea spre eternitate cu altul în care omul priveşte doar către sine, domesticeşte natura şi o rupe în două: o lume „reală” şi o lume „imaginată”, doar cea din urmă având loc şi pentru suflet.

Filosoful canadian Charles Taylor consideră că secularismul este prin excelenţă vest-european, fiind asociat cu naşterea statului-naţiune, extinderea pieţei libere, egalitatea cetăţeniei şi chiar consumerismul. Doar drepturile ne constituie în subiecte umane, ceea ce înseamnă că religia este acceptată în spaţiul public doar dacă se dezbracă de puterea ei coercitivă şi acceptă exclusiv rolul de partener de dialog înarmat doar cu armele persuasiunii. Deşi avem mai multe tradiţii seculare (SUA – unde populaţia se declară mai degrabă religioasă, în vreme ce statul este unul secular, sau Marea Britanie – unde Biserica Angliei este oficială („established Church”), episcopii ei sunt membri de drept în Camera Lorzilor, dar locuitorii acestei ţări sunt mai degrabă nepracticanţi), ceea ce caracterizează modernitatea vestică în general ar fi accesul direct la realitatea nemediată de sacru, un fenomen numit de Max Weber disenchantement şi tradus prin lipsă de interes, mister şi entuziasm.

Drept consecinţă, secularismul prioritizează materialului asupra spiritualului, redefineşte politica şi etica, privatizează credinţele religioase şi duce la un declin social al simbolurilor, evenimentelor şi instituţiilor religioase (José Casanova). Practica şi credinţa religioasă se limitează la un spaţiu unde nu pot concura stabilitatea politică sau libertăţile „liber-cugetătorilor”. Altfel spus, pentru ca o societate să fie modernă trebuie să fie seculară, iar pentru a fi seculară trebuie să închidă religia în spaţiile nonpolitice.

Contra-catedralele

Amprenta socială a unei catedrale este uşor diferită de cea a unei biserici de parohie. Ca sediu al episcopului care se adresează întregii eparhii, deci unei pluralităţi de comunităţi parohiale – catedrala este un axis mundi, un loc care adună şi surprinde realităţi sociale importante nu doar local, ci şi naţional. Cu excepţia vizitelor papale şi a unor pelerinaje, Occidentul pare să fi pierdut această dimensiune a marilor comunităţi spirituale, motiv pentru care exemplul britanic rămâne un paradox. În schimb, realitatea necontaminată de sacru este cea care catalizează mari mobilizări populare: stadionul, concertul, parcul şi mai ales mallul, prin excelenţă o contra-catedrală, care te compleşeşte cu mărimea lui şi te face să te simţi umil în faţa inaccesibilităţii la bunurile pieţei. Toate aceste forme de mobilizare populară au devenit astăzi ceea ce erau catedralele odinioară. Ele sunt exemple fidele ale secularismului, care înfăţişează o fiinţă umană secularizată, ce-şi are centrul de existenţă în realul palpabil, şi nu în spiritualitate.

O altă formă a contra-catedralei contemporane este şi ceea ce descrie idealul de cetăţean postmodern. El este un angajat al unei mari corporaţii internaţionale, mai degrabă femeie decât bărbat, posedă o diplomă universitară de valoare, crede mai mult în sine decât în orice altceva, locuieşte neapărat în zona (semi)centrală a unei metropole, conduce o maşină relativ puternică, îşi educă copiii mai întâi în limba engleză şi merge într-o vacanţă scumpă cel puţin o dată pe an. Dacă descrierea de mai sus surprinde realitatea zilelor noastre, înseamnă că aceste corporaţii internaţionale par să aibă rolul pe care l-au pierdut catedralele în Occident, acela de a mobiliza mari mulţimi de oameni, de a-i introduce într-o comunitate în care „mântuirea materială” este uşor realizabilă.

Paradoxul secularizării

Noi, ortodocşii români, nu prea credem în secularizare. Deseori ne ferim atât de cuvânt, cât şi de realitatea pe care o descrie, ca şi cum n-ar exista. Referinţele la secularizare lipsesc de cele mai multe ori din discursul ierarhilor, preoţilor şi teologilor români în anii â90. Această încăpăţânare venea pe de o parte din relativa izolare faţă de Occidentul academic pe care au impus-o graniţele închise în perioada comunistă. Pe de altă parte, refuzul secularizării este şi un act profund duhovnicesc: atât timp cât avem Adevărul, cum am putea să credem că-l vom pierde? Deci, secularizarea impune şi un uşor paradox teologic. Deşi este citibil cu ajutorul ştiinţelor sociale, fenomenul scapă sensibilităţii euharistice şi naivităţii intelectuale a omului duhovnicesc, care priveşte spre o Împărăţie „care nu este din lumea aceasta” (Ioan 18, 36).

În ţara noastră, Biserica pare să fi rămas singura instituţie care creează mari mobilizări populare. Cu ocazia hramurilor, dar mai ales a pelerinajelor şi a chemării pascale „Veniţi de luaţi lumină!”, milioane de credincioşi sunt prezenţi în jurul aceleiaşi realităţi şi se recunosc unii într-alţii prin prisma identităţii comune de membri ai Trupului Tainic al lui Hristos. Totuşi, în ciuda acestui tablou şi cu toate că drumul modernităţii româneşti este diferit de variantele occidentale, e legitim să folosim experienţa vestică pentru a căuta răspunsuri mulţimii paradoxurilor româneşti. Oare mulţimea divorţurilor, violenţa din familii, abundenţa pornografiei şi a cazinourilor, vulgaritatea din media, plagiatul, avortul sau chiar neplata taxelor către stat nu sunt semne ale secularizării mult mai puternice decât cele din Occident, unde demnitatea persoanei este parte a legislaţiei şi punct de pornire a oricărei dezbateri publice? Totuşi, România a avut parte de cea mai severă variantă de secularism politic în perioada regimului comunist. Să nu fi creat acest secularism secularizare?

sursa: Ziarul Lumina

Indoiala lui Toma nu este identica cu indoielile noastre Şomaj record în Spania

Articole pe același subiect

Ziua de 11 mai 2022 a fost ultima filă din calendarul vieții pământești a Mitropolitului Ambrozie de Neapolis și Samaria, din Patriarhia Ierusalimului.

Duhovnicești, Uncategorized

Ziua de 11 mai 2022 a fost ultima filă din calendarul vieții pământești a Mitropolitului Ambrozie de Neapolis și Samaria, din Patriarhia Ierusalimului.

034153AB-630E-4834-8310-A03BCE0DB285

Duhovnicești

O binecuvântată și proniatoare revedere

5FF2099C-4286-4756-AFDD-9BFEA66E9318

Duhovnicești

Să tăiem legăturile celui rău

Moaștele Sf. Nectarie
în biserica din Coslada


Moaștele Sf. Martiri din Hozeva
în biserica din Coslada




Moaștele Sf. Epictet și Astion
în biserica din Coslada




Tipărite în parohie

Statististici


free counters

Blogroll

  • Iconografo
  • Kalomiros.blogspot.com.es
  • L'atelier Saint Jean Damascene
  • L'Institut Saint-Serge
  • Mitropolia greaca Madrid
  • Monasterio virtual
  • Noi în Spania
  • Occidentul românesc
  • Paso a paso en la Ortodoxia
  • Pro Ortodoxia

Atitudine ortodoxă

  • Fericiţi cei prigoniţi
  • Laurenţiu Dumitru
  • ProVita
  • ProVita Craiova
  • Rafael Udrişte
  • Război întru Cuvânt
  • Razvan Codrescu
  • Savatie Baştovoi
  • Sceptik
  • Viaţa la ţară

Resurse ortodoxe

  • Biblia ortodoxă
  • Biblioteca (ortodoxie.3x.ro)
  • Biblioteca mănăstirii Săraca
  • Biblioteca teologică digitală
  • Biblioteca viostil
  • Coleţia de paterice
  • Doxologia
  • Enciclopedia ortodoxă
  • Harta mănăstirilor
  • Mărturisitor ortodox
  • Materiale provita
  • OrtodoxMedia
  • Servicios y Oraciones
  • Sfaturi ortodoxe
  • Sinaxarul (audio)
  • Tâlcuirea Psaltirii
  • Tezaurul ortodox
  • Vieţile sfinţilor

Femeia şi mama ortodoxă

  • Casa părintească
  • Dăruind vei dobândi
  • Din pridvor
  • Femeia creştină
  • Gândeşte frumos
  • Hristos împărtăşit copiilor
  • La pieptul mamei
  • Orthodox education
  • Picuri de rouă
  • Un colţişor de rai

Utile

  • athoscollection.ro
  • bluartdesign.bizoo.ro
  • icoaneortodoxe.com.ro
  • Însemne ortodoxe
  • magazinortodox.ro
  • skiadopoulosbros.gr
  • vesminte-mithra.ro
  • vesmintepreotesti-iasi.ro
  • www.amro.ro
  • www.art-mobirel.ro
  • www.artborder.gr
  • www.arttiffany.ro
  • www.bingbeng.ro
  • www.brodart.ro
  • www.churchitems.gr
  • www.clopote.md
  • www.clopote.ro
  • www.clopoteblotor.ro
  • www.cusutsibrodat.ro
  • www.dimbales.com
  • www.dixibijou.ro
  • www.evagelidisilias.gr
  • www.gallerybyzantium.com
  • www.geritrading.ro
  • www.ierorafeio.gr
  • www.iletrade.ro
  • www.jianuart.ro
  • www.landau.ro
  • www.lidar.ro
  • www.marmovest.ro
  • www.maryhit.com
  • www.mobilier-biserici.ro
  • www.msfc.ro
  • www.orthodoxmall.eu
  • www.pantex.ro
  • www.profiart.ro
  • www.reinvierea.ro
  • www.studio-vitralii.ro
  • www.stzosima.com
  • www.tarobrod.ro
  • www.textor-textiles.ro
  • www.textor.ro
  • www.theiconart.gr
  • www.ttc-stoffe.ro
  • www.vesminte.com
  • www.vesminte.ro
  • www.vesmintepreotesti.com
  • www.vesnavestments.com
  • www.xaxiras.com

Caută în site

Categorii articole

  • Album foto
  • Antiecumenism
  • Anunțuri
  • Articole și resurse în limba spaniolă
  • Atitudine
  • Audio
  • Cântări
  • Cărţi
  • Din Spania
  • Duhovnicești
  • Organizare
  • Parohie
  • Predici la Duminici și Sărbători
  • Program
  • Provita
  • Sfântul Nectarie
  • Știri și evenimente
  • Uncategorized
  • Viața parohiei
  • Video
  • Viețile Sfinților

Adresa parohiei şi programul liturgic

Adresa: Coslada, Calle del Ferrocarril 21-23

Programul liturgic săptămânal:

Luni:
09.00 – Paraclisul MD Prodromiţa.

Marţi:
09.00 – Paraclisul Sf. Ioan Botezătorul.

Miercuri:
08.00 – Taina Spovedaniei;
09.00 – Paraclisul Sf. Nectarie;
10.00 – Taina Spovedaniei.

Joi:
09.00 – Paraclisul Sf. Ioan Rusul

Vineri:
08.00 – Taina Spovedaniei;
09.00 – Paraclisul Maicii Domnului;
10.00 – Taina Spovedaniei.

Sâmbătă:
08.00 – Taina Spovedaniei;
09.00 – Paraclisul Sf. Mucenic Gheorghe;
10.00 – Taina Spovedaniei.
15.30 – Taina Spovedaniei şi Vecernia.

Duminică:
08.30 – Sfânta Liturghie.

În zilele praznicelor împărăteşti sau de pomenire a sfinţilor din timpul săptămânii, Sfânta Liturghie se săvârşeşte dimineaţa, potrivit programului anunţat în duminica dinaintea sărbătorii.

Paroh, Pr. George Cimpoca

Telefon: 677. 275. 236

Arhiva articolelor

  • iunie 2022 (2)
  • mai 2022 (9)
  • aprilie 2022 (6)
  • martie 2022 (7)
  • februarie 2022 (17)
  • ianuarie 2022 (21)
  • decembrie 2021 (30)
  • noiembrie 2021 (33)
  • octombrie 2021 (23)
  • septembrie 2021 (18)
  • august 2021 (31)
  • iulie 2021 (25)
  • iunie 2021 (16)
  • mai 2021 (34)
  • aprilie 2021 (23)
  • martie 2021 (42)
  • februarie 2021 (34)
  • ianuarie 2021 (23)
  • decembrie 2020 (39)
  • noiembrie 2020 (19)
  • octombrie 2020 (18)
  • septembrie 2020 (19)
  • august 2020 (30)
  • iulie 2020 (38)
  • iunie 2020 (41)
  • mai 2020 (12)
  • aprilie 2020 (37)
  • martie 2020 (25)
  • februarie 2020 (24)
  • ianuarie 2020 (28)
  • decembrie 2019 (28)
  • noiembrie 2019 (32)
  • octombrie 2019 (37)
  • septembrie 2019 (35)
  • august 2019 (19)
  • iulie 2019 (20)
  • iunie 2019 (37)
  • mai 2019 (53)
  • aprilie 2019 (38)
  • martie 2019 (31)
  • februarie 2019 (43)
  • ianuarie 2019 (56)
  • decembrie 2018 (37)
  • noiembrie 2018 (36)
  • octombrie 2018 (25)
  • septembrie 2018 (31)
  • august 2018 (13)
  • iulie 2018 (43)
  • iunie 2018 (49)
  • mai 2018 (58)
  • aprilie 2018 (72)
  • martie 2018 (77)
  • februarie 2018 (67)
  • ianuarie 2018 (77)
  • decembrie 2017 (45)
  • noiembrie 2017 (41)
  • octombrie 2017 (76)
  • septembrie 2017 (64)
  • august 2017 (50)
  • iulie 2017 (96)
  • iunie 2017 (50)
  • mai 2017 (38)
  • aprilie 2017 (58)
  • martie 2017 (72)
  • februarie 2017 (43)
  • ianuarie 2017 (39)
  • decembrie 2016 (52)
  • noiembrie 2016 (38)
  • octombrie 2016 (60)
  • septembrie 2016 (66)
  • august 2016 (33)
  • iulie 2016 (33)
  • iunie 2016 (66)
  • mai 2016 (62)
  • aprilie 2016 (56)
  • martie 2016 (52)
  • februarie 2016 (59)
  • ianuarie 2016 (58)
  • decembrie 2015 (53)
  • noiembrie 2015 (35)
  • octombrie 2015 (62)
  • septembrie 2015 (40)
  • august 2015 (76)
  • iulie 2015 (77)
  • iunie 2015 (69)
  • mai 2015 (77)
  • aprilie 2015 (72)
  • martie 2015 (118)
  • februarie 2015 (108)
  • ianuarie 2015 (72)
  • decembrie 2014 (62)
  • noiembrie 2014 (76)
  • octombrie 2014 (87)
  • septembrie 2014 (109)
  • august 2014 (94)
  • iulie 2014 (66)
  • iunie 2014 (103)
  • mai 2014 (110)
  • aprilie 2014 (104)
  • martie 2014 (149)
  • februarie 2014 (99)
  • ianuarie 2014 (128)
  • decembrie 2013 (113)
  • noiembrie 2013 (85)
  • octombrie 2013 (103)
  • septembrie 2013 (152)
  • august 2013 (128)
  • iulie 2013 (113)
  • iunie 2013 (79)
  • mai 2013 (53)
  • aprilie 2013 (51)
  • martie 2013 (53)
  • februarie 2013 (76)
  • ianuarie 2013 (81)
  • decembrie 2012 (53)
  • noiembrie 2012 (50)
  • octombrie 2012 (76)
  • septembrie 2012 (45)
  • august 2012 (53)
  • iulie 2012 (50)
  • iunie 2012 (46)
  • mai 2012 (70)
  • aprilie 2012 (38)
  • martie 2012 (52)
  • februarie 2012 (60)
  • ianuarie 2012 (64)
  • decembrie 2011 (66)
  • noiembrie 2011 (49)
  • octombrie 2011 (64)
  • septembrie 2011 (60)
  • august 2011 (64)
  • iulie 2011 (54)
  • iunie 2011 (52)
  • mai 2011 (49)
  • aprilie 2011 (31)
  • martie 2011 (42)
  • februarie 2011 (44)
  • ianuarie 2011 (41)
  • decembrie 2010 (42)
  • noiembrie 2010 (46)
  • octombrie 2010 (43)
  • septembrie 2010 (44)
  • august 2010 (46)
  • iulie 2010 (37)
  • iunie 2010 (62)
  • mai 2010 (34)
  • aprilie 2010 (28)
  • martie 2010 (35)
  • februarie 2010 (54)
  • ianuarie 2010 (49)
  • decembrie 2009 (59)
  • noiembrie 2009 (60)
  • octombrie 2009 (70)
  • septembrie 2009 (69)
  • august 2009 (55)
  • iulie 2009 (51)
  • iunie 2009 (62)
  • mai 2009 (49)
  • aprilie 2009 (30)
  • martie 2009 (13)
  • februarie 2009 (35)
  • ianuarie 2009 (38)
  • decembrie 2008 (24)
  • noiembrie 2008 (9)
  • octombrie 2008 (7)
Parohia “Sf. Nectarie Taumaturgul” - Coslada (Spania)
  • Prima pagina
  • Episcopul locului
  • Istoricul parohiei
  • Viaţa Sfântului Nectarie
  • Taine și ierurgii
    • Botezul
    • Cununia
    • Îndrumar de spovedanie
    • Parastasul
    • Spovedania
  • Familia preotului
  • Şcoala parohială
  • Programul liturgic
  • Contact
  • Español
Adresa bisericii parohiale: Calle del Ferrocarril
nr. 21-23, Coslada
Telefon: 0034.677 275 236