Cum prosteşte tehnologia modernă

Evoluţia tehnologiei are efecte nefaste asupra noii generaţii. Elevii sunt depăşiţi de operaţii aritmetice simple, iar jumătate dintre adulţii tineri au abilităţi de calcul situate la nivelul unui copil de 11 ani.

Accesul permanent la tehnologia mobilă şi la internet influenţează modul de funcţionare a creierului, susţin cercetătorii americani şi britanici. Efectele, din păcate adesea negative, sunt cel mai vizibile în cazul elevilor şi studenţilor aflaţi astăzi pe băncile şcolii care, născuţi în era digitală, sunt în mare parte dependenţi de gadgeturi şi mediul online.

Mai exact, obişnuiţi să gândească internetul şi calculatorul pentru ei, deprinşi să primească informaţia de-a gata, „elevii digitali” au devenit incapabili să opereze calcule simple sau să memoreze şi să analizeze date, arată studii recente realizate de specialişti de la grupul de lobby în educaţie RSA, din Marea Britanie, şi de profesorii de la Universitatea din Carolina de Nord, SUA.

„Când are de rezolvat o operaţie de aritmetică elementară, şcolarul de azi întinde instinctiv mâna după telefonul mobil pentru a accesa aplicaţia «calculator», în loc să se gândească la problemă”, se arată în raportul „Rezolvând problema matematicii”, publicat de RSA şi înaintat guvernului britanic.

Matematica, eliminată din universităţi

Problema dependenţei de tehnologie şi modul în care ea afectează sistemul de învăţământ a fost evidentă atunci când mai multe universităţi din Marea Britanie au decis să elimine cursurile de matematică din programă pentru că studenţii s-au dovedit depăşiţi de dificultatea materiei. Mai grav, a avertizat RSA, este că nici profesorii n-au confirmat că ar fi capabili să rezolve probleme complexe, iar soluţia la îndemână a fost pur şi simplu renunţarea la disciplina respectivă, dar şi la materiile care necesită cunoştinţe matematice, ca de pildă economia, ştiinţele sociale sau psihologia.

Din nefericire, situaţia este la fel în majoritatea statelor europene, relevă o cercetare efectuată în 11 state din UE, citată de presa britanică. Astfel, potrivit studiului realizat pe 7.000 de subiecţi, aproape jumătate dintre adulţii tineri, de până în 30 de ani, au abilităţi de calcul situate la nivelul unui copil de 11 ani. De asemenea, 15,9% din europenii care au terminat cel puţin şcoala primară întâmpină greutăţi majore în descifrarea facturilor la utilităţi sau a etichetelor de pe produsele alimentare.

Cu mâna „lipită” de mobil

Nici România nu a scăpat de consecinţele neplăcute ale dependenţei de tehnologie. Mariana Rachieru (53 de ani), profesoară de matematică la o şcoală generală din Bucureşti, spune că cea mai dificilă sarcină a sa a devenit aceea de a-i convinge pe elevii din clasele V-VIII să renunţe la telefonul mobil în timpul orelor.

„Dacă ar putea, ar ieşi cu telefoanele şi la tablă. Când le dau extemporal, butonează calculatorul pe sub bancă în loc să-şi pună capetele la contribuţie. Le-am atras atenţia şi părinţilor, şi nu o singură dată, să nu-i mai lase pe copii cu tot felul de gadgeturi la şcoală, însă demersul meu s-a dovedit inutil”, povesteşte Mariana Rachieru.

De partea cealaltă este Cosmin Rotaru, elev în clasa a VIII-a la aceeaşi şcoală, care susţine că, dimpotrivă, tehnologia îl ajută să fie un şcolar mai bun. „Cu telefonul la îndemână nu mai pierd timpul cu socoteli simple, aşa că pot rezolva o problemă de matematică mai repede. La limba română e la fel: în loc să pierd câteva zile citind o carte, mai bine caut pe internet un rezumat de două pagini şi, în câteva minute, ştiu despre ce e vorba”, spune Cosmin.

Efort puţin, minte puţină

Specialiştii, însă, îl contrazic pe elevul de gimnaziu. „Ajutorul tehnologiei scade obişnuinţa cu efortul intelectual, solicitările cognitive fiind reduse. Elevul nu mai este deprins să memoreze multe informaţii pentru pentru că ele sunt mereu la îndemână. Astfel, este evitat studiul diverselor materiale, pentru că subiectele sunt deja sintetizate pe internet. Efortul asocierilor şi înţelegerea de ansamblu nu este solicitată de individ pentru că este deja extrasă şi concluzionată, singurul efort fiind acela de a căuta informaţia «gata preparată»”, este de părere psihologul Keren Rosner, din Bucureşti.

Specialistul explică şi de ce este matematica atât de importantă pentru dezvoltarea mintală a elevului. „Prin calcule matematice copilul exersează nişte scheme de corelaţie care sporesc capacitatea de memorare şi de aplicare a informaţiilor memorate. Cu cât înaintează în vârstă, copiii încep să înveţe prin testarea ipotezelor şi chiar limbajul este deprins prin acest mod. Aşadar, şi limbajul copilului va avea de suferit în urma acestei renunţări la analiză, calcul, forţarea memoriei, exerciţiu intelectual. Nu mă refer doar la cuvinte, ci la folosirea limbajului în crearea şi exprimarea gândurilor, ideilor, emoţiilor”, punctează psihologul Keren Rosner.

Fără calculator în şcoli

Ministrul Educaţiei din Marea Britanie, Nick Gibb, vrea să le interzică elevilor din clasele primare folosirea calculatorului la şcoală. Decizia vine în urma rezultatelor unui sondaj realizat la nivel internaţional care a arătat că britanicii sunt mult în urma altor naţiuni la capitolul abilităţi de calcul.

Să învăţăm cu RICAR

Cea mai eficientă tehnică de memorare a unui material scris s-a dovedit a fi metoda RICAR (Răsfoieşte, Întreabă, Citeşte textul, Aminteşte-ţi ideile principale, Recapitulează în gând), susţine psihologul Keren Rosner. „Dacă elevul nu practică această tehnică, el riscă să uite repede informaţiile acumulate la un moment dat. În plus, dacă nu există un fond de cunoştinţe condiţionate de o organizare riguroasă, vor apărea eşecuri de reactualizare a memoriei, situaţii în care soluţiile la problemele de zi cu zi vor fi din ce în ce mai greu de găsit”, precizează specialistul.

Generaţie ultramodernă, sistem învechit

Elevii născuţi în era digitală întâmpină dificultăţi de adaptare în sistemul actual de învăţământ, susţine americanul Marc Prensky, consultant pe probleme de educaţie şi autor al cărţii „Digital Natives, Digital Immigrants”. „Până să împlinească 18 ani, copiii din ziua de azi petrec, în medie, peste 10.000 de ore jucându-se pe calculator, trimit şi primesc peste 200.000 de e-mailuri şi mesaje instant, vorbesc la telefon aproape 10.000 de ore şi se uită la televizor mai mult de 20.000 de ore, în special pe MTV. În acelaşi timp, în cel mai fericit caz, petrec aproximativ 5.000 de ore citind”, scrie Marc Prensky, care încearcă să demonstreze că mintea unui „elev digital” funcţionează diferit faţă de cea a părinţilor săi, din cauza expunerii excesive la tehnologie.

Deşi creierul copiilor de astăzi funcţionează diferit – capacitate de analiză şi putere de memorare pe termen lung scăzute, dar un potenţial crescut de interpretare şi corelare a imaginilor în mişcare – sistemul de învăţământ a rămas la fel cum a fost creat pentru părinţii şi bunicii acestor elevi.

Jocul digital, noul „prof de mate”

Americanul Marc Prensky este de părere că problema este a sistemului, şi nu a şcolarilor. „«Copiii digitali» se descurcă mult mai bine cu informaţia în format electronic, decât cu cea pe suport de hârtie. Ei sunt la fel de inteligenţi şi de talentaţi ca părinţii lor, numai că mintea lor funcţionează altfel. Pentru a nu-i pierde definitiv pe aceşti copii, sistemul educaţional ar trebui să se adapteze lor şi invers. Există metode de învăţare prin intermediul jocurilor digitale, care au fost deja probate cu succes. Dependenţa de gadgeturi ar trebui folosită în avantajul acestor elevi”, afirmă scriitorul.

În acest moment, şcolile ignoră cu desăvârşire tehnologia, iar consecinţele se văd în abilităţile din ce în ce mai scăzute ale elevilor de a acumula informaţie prin metode clasice de studiu. Când au fost întrebaţi de Marc Prensky, în cadrul unui sondaj premergător redactării cărţii, elevii americani s-au declarat la unison dispuşi să accepte în sala de clasă noi tehnologii de studiu. „Singurul impediment este că mai trebuie să fie de acord şi şcolile”, punctează Prensky.

200 de mii de e-mailuri şi mesaje instant trimit şi primesc, în medie, copiii din ziua de azi până să împlinească 18 ani.

Apare pericolul de mediocritate prelungită

Atunci când tehnologia înlocuieşte gândirea un timp îndelungat, consecinţele negative ale acestui fapt vor afecta individul în mod definitiv, explică specialiştii.

„Saltul peste etapele fireşti ale cunoaşterii, definite de lectură şi învăţare, va conduce la diminuarea motivaţiei individului, la lipsa de curiozitate şi la o disponibilitate redusă de implicare în viaţa socială. Se va aplatiza dorinţa de autodepăşire şi competitivitatea elevului, care se va mulţumi cu informaţii standard, «prefabricate» de alţii şi postate pe internet. Ambiţia de a afla şi de a se evidenţia prin unicitatea interpretărilor va avea de suferit. Mediocritatea va absorbi tot mai mulţi elevi şi va genera tot mai mulţi adulţi blazaţi”, spune psihologul Keren Rosner.

Antrenamentul memoriei

Specialistul adaugă faptul că „lipsa de solicitare a memoriei, a cogniţiei, a voinţei, a perseverenţei şi a încrederii în cunoştinţele proprii şi în capacitatea de deducţie va împiedica o dezvoltare psihică armonioasă”.

„Cu cât materialul supus memorării este mai organizat, cu atât mai uşor va fi de accesat şi de reactualizat. Dacă elevul nu-şi însuşeşte cunoştinţele într-un mod corect, atunci nici nu va beneficia de avantajul acelor cunoştinte. Exersarea reactualizării informaţiilor este o modalitate de îmbunătăţire a memoriei care va dispărea dacă elevul nu se antrenează constant în procesul de învăţare. Practica mintală implică repetarea imaginară a deprinderii perceptual-motorii în absenţa mişcării”, conchide Keren Rosner.

„Saltul peste etapele fireşti ale cunoaşterii, definite de lectură şi învăţare, va conduce la diminuarea motivaţiei individului, la lipsa de curiozitate şi la o disponibilitate redusă de implicare în viaţa socială.”

Keren Rosner psiholog

sursa: adevarul.ro