Floriile în comunitatea noastră

Când Mântuitorul Iisus Hristos intră în Ierusalim, El merge, de fapt, spre suferinţă ca, prin sfintele şi mântuitoarele Sale Pătimiri, să vindece patimile omeneşti egoiste, întunecate şi ucigătoare de oameni, adică: invidia cărturarilor şi fariseilor, lăcomia de bani şi trădarea lui Iuda, frica prea mare a lui Petru, laşitatea lui Pilat, violenţa soldaţilor romani, ignoranţa mulţimilor folosită de conducători cu viclenie, pentru a stăpâni peste popor.

Sărbătoarea Floriilor este o îngemănare de bucurie şi întristare, bucurie, pentru că ştim sfârşitul istoriei, întristare, pentru că ştim ce urmează, bucurie, pentru că Împăratul a venit, întristare, pentru că ştim de ce a venit, bucurie, pentru că ne apropiem de Hristos-Paştele nostru, întristare, pentru că ne apropiem de Hristos-Mielul nostru, bucurie, pentru că se ridică din mormânt, întristare, pentru că Îl vom coborî în mormânt.

De dimineaţă, ne-am strâns cu toţii în rugăciune, la Praznicul cel mare al Intrării Domnului în Ierusalim, acum că s-au încheiat cele 40 de zile de post, în care am adunat în suflet florile credinţei, cultivate prin post şi rugăciune. După Sfânta Liturghie, la care mulţi copii şi adulţi s-au cuminecat, am rânduit o agapă, la care au participat toţi cei care au dorit să se bucure şi de acestă formă de comuniune.

Din seara aceasta au început Deniile, cu patimile lui Hristos. Sunt cele mai frumoase şi mişcătoare slujbe şi cântări, cu impresionante rânduieli. Vom merge săptămâna aceasta după Iisus Hristos, pe drumul Crucii, care pentru noi este drumul vieţii, al iertării şi al mântuirii. Fără acest drum nimeni dintre oameni nu se poate mântui.

Mai multe foto in Viata parohiei 2012