25.000.000 de avorturi sau poporul care a avortat un popor
Câte avorturi s-au făcut în cei 25 de ani de la “revoluţie”? Câte avorturi s-au făcut în ultimii 50 de ani? Ei bine, mult mai multe decât cei în viaţă. Începând cu 1958 şi până în prezent s-au făcut aproape 25.000.000 de avorturi. Oameni buni, 25 de milioane de avorturi. Vorbim de întreruperi voluntare de sarcină, nu de copii morţi la naştere, copii bolnavi sau de alte situaţii nedorite, ci de AVORTURI VOLUNTARE. Doamnelor, de ce aţi făcut asta? Aţi avortat un POPOR ÎNTREG! Celălalt popor, cel nenăscut!
Oameni buni, în acest moment ar fi trebuit să fim cel puţin 36.000.000 sau chiar 40.000.000, însă degenerarea care a lovit acest popor, pecum un Tsunami ne-a adus în această stare jalnică. Nu doresc să intru în discuţii de natură religioasă, însă un copil care vine pe lume înseamnă un proces cosmic, dar şi unul fizic.
Un suflet coboară pe pământ pentru a-şi împlini destinul şi a-şi trăi experienţele. Pe de altă parte, în trupul mamei se formează un zigot, apoi un embrion, un fetus, o fiinţă umană fără a insista prea mult asupra aspectelor spirituale, mai spun doar că acel suflet vine să se unească cu embrionul din pântecele mamei, pe care îl va “imbiba” cu esenţa sa.
De acum, fie şi numai în plan fizic, se petrec procese absolut spectaculoase pe care le cunoaştem cu toţii. Se formează miliarde de legături neuronaleavort zilnic, miliarde de neuroni şi axoni, iar toate organele şi sistemele încep să capete contur.
Mânuţe, ochi, picioruşe, toate încep să capete formă. Inima începe să bată, iar sângele să circule prin vene. În acest moment intervine de obicei avortul, curmând o viaţă, în numele motivaţiilor economice. Dacă am omorî pe cineva, pe motiv că aveam nevoie de bani, cu siguranţă am intra la închisoare sau măcar am considera că nu e bine. Atunci de ce nu vi se pare la fel de ridicolă suprimarea unei vieţi din aceste motive economice?
Absolut nimic nu justifică moartea. “Ce să îi ofer?”, “Nu vreau să crească fără tată”, “Ce să fac să îl chinui?” sunt întrebări retorice în spatele cărora se ascund majoritatea femeilor care avortează. Nimic mai fals. Aşa cum tu, scumpă doamnă n-ai făcut nimic voluntar spre a zămisli acea viaţă – căci nu tu ai făcut calcule complicate, nu tu ai creat sistemul nervos sau cel respirator, rinichii sau ficatul fetusului – la fel de bine nu ai dreptul s-o suprimi.
În pântecele tău s-a petrecut o minune, pe care tu, manipulată de criminalii de peste ocean prin mass-media, ai suprimat-o. În numele banilor, a nivelului de trai şi a altor aiureli care d.p.d.v cosmic nu au nici o relevanţă, ai săvârşit o crimă.
NU te condamn şi nu te judec scumpă doamnă, mai mult decât pe domnul care a fost lângă tine în momentul concepţiei. Responsabilitatea aparţine amândorura în egală măsură, dar tu puteai opri măcelul din pântecele tău. Nu ai simţit nimic când viaţa a părăsit fetusul ce se pregătea să trăiască? N-ai plâns şi n-ai suferit când ai văzut o mânuţă ruptă aruncată în sacul steril? Se pare că nu din moment ce avem: 25.000.000 de avorturi în ultimii 50 de ani şi 18.000.000 în ultimii 25.
România însă se sinucide prin avorturi. Acest popor vechi (poate cel mai vechi din Europa) n-a pierit în drumul său prin istorie, dar piere acum, manipulat de o mass-media cel puţin răuvoitoare dacă nu monstruoasă. Şi la fel cum naşterea vine prin femeie, şi pieirea vine prin ea.
De aceea mass-media manipulează femeia. E mai simplu şi mai eficient. Ei i se spune şi i se repetă că trebuie să fie independentă. Că trebuie să se ridice în faţa bărbatului cu propriile opinii, iar dacă acestuia nu-i convine n-are decât să plece. E chiar încurajat să plece şi să lase totul în urmă.
Nu se întreabă nimeni totuşi cine creşte copiii dacă femeia e la job. Statul, bunicii sau bona nu? căci aşa e modern. Nu se întreabă nimeni cine are grijă de casă. Nu se întreabă nimeni cine are grijă de soţ. Pentru că soţul dacă nu te găseşte acasă se duce şi el la altă “modernă” ca tine care nu mai trece prin propria casă decât seara.
Astfel, fiecare dintre noi – bărbaţi şi femei – luăm masa mai mult cu colegul/colega de serviciu decât cu soţul/soţia. Nu ne mai dorim unii pe alţii într-o căsnicie, pentru că fiecare dintre noi are opţiuni multiple. Vă asigur că orice bărbat doreşte o relaţie sexuală extraconjugală, în 3 zile o are. Şi atunci cum să mai facem copii? Pentru ce, când e atât de simplu să faci sex oriunde, oricum şi cu oricine?
Pentru a opri acest flagel al avorturilor, în primul rând femeia ar trebui să stea acasă. Să nască copii şi să îi crească, să se ocupe de casă, de arte, literatură, de muzică şi în general de cultură. Cultură pe care să o ofere copiilor ei. Aşa am avea o naţiune sănătoasă. Din păcate însă, ea a fost momită cu o viaţă socială iluzorie, care n-o împlineşte. În termeni reali o femie e fericită în familie. Acolo ea îşi găseşte împlinirea emoţională şi fericirea, dar nu mai ştie asta.
Bărbatul nu mai e bărbat şi nu mai are ce să-i ofere. Lipsa de educaţie şi de respect la adresa femeii, dar mai ales perceperea ei ca pe un cal de povară, a făcut din căsătorie un cerc vicios în care ambii speră să-şi găsească fericirea în afară. Pseudo-cultura holywoodiană a reuşit să pervertească valorile fundamentale ale omenirii. Au făcut-o pe femeie mândră că asudă pe şantier, iar pe bărbat bucuros că aia aduce bani în casă.
În aceste condiţii avortul nu poate fi oprit. Şi dacă la alte popoare iarna demografică are condiţii obiective, la noi ele sunt de natură morală. Acest popor frumos, cu femei superbe şi bărbaţi vrednici a ajuns cum nu se poate mai rău. În 50 de ani a avortat un alt popor.
