Cele trei cercuri
Un discipol a venit foarte agitat acasă la Socrate şi a început să vorbească în felul următor:
– Maestre, vreau să-ţi spun că un prieten de-al tău a vorbit despre tine cu răutate.
Socrate l-a întrerupt, zicându-i: “Stai! Ai trecut deja prin cele trei cercuri ceea ce vrei să-mi spui?”
– Cele trei cercuri?
– Da, a răspuns Socrate. Primul este ADEVĂRUL. Ai cercetat cu grijă dacă ceea ce intenţionezi să-mi spui este adevărat din toate punctele de vedere?
– Nu… l-am auzit spunându-le unora din apropiere.
– Dar măcar prin al doilea cerc – BUNĂTATEA – le-ai trecut? Ceea ce vrei să-mi zici este un lucru bun?
– Nu, de fapt nu, e chiar opusul…
– Ah! L-a întrerupt Socrate. Atunci să trecem la cel de-al treilea cerc: Este NECESAR să-mi povesteşti toate astea?
– Ca să fiu sincer, nu, nu este necesar.
– Atunci – a zâmbit înțeleptul – dacă nu e adevărat, nici bun, nici necesar, să-l lăsăm uitării.
