13 noiembrie – Sfânta Antuza, mama Sf. Ioan Gură de Aur
Antuza este mama Sfântului Ioan Gură de Aur. A rămas văduva la numai 20 ani şi cu grija a doi copii, o fetiţă de 2 ani şi Ioan care abia se născuse. Ea a refuzat să se recăsătorească şi s-a devotat întru-totul educaţiei fiului său, fetiţa murind foarte curând de la moartea tatălui ei.
Mama Sfântului Ioan, care se alătura cu tot atâta cinste de alte mame celebre din istoria creştinismului – de Emilia, mama Sfântului Vasile cel Mare şi a Sfântului Grigore de Nissa, de Nona, mama Sfântului Grigore de Nazianz, şi de Monica, mama fericitului Augustin -, şi-a crescut copilul cu o grijă deosebită şi cu un devotament până la sacrificiu, înzestrată de Dumnezeu cu o inimă mare şi un înalt simţ al virtuţii, cu o pietate adâncă de creştină, plină de tandreţe, avea bărbăţia unui suflet de patriciană romană.
Sfântul Ioan Gură de Aur, în cuvântul „Către o femeie rămasă de tânără văduvă”, aminteşte admiraţia de care se bucura mama sa, Antuza, în ochii renumitului retor Libaniu: „Mi-amintesc că odinioară, pe când eram tânăr, dascălul meu de retorică – şi era un păgân până în măduva oaselor – a lăudat în faţa multora pe mama. După cum îi era obiceiul, a întrebat pe cei de lângă el cine sunt. Unul i-a spus că sunt fiul unei văduve. M-a întrebat apoi ce vârstă are mama şi de când e văduvă. Când i-am spus că are patruzeci de ani şi că sunt douăzeci de ani de când a pierdut pe tatăl meu, s-a minunat şi a strigat cu glas mare uitându-se la cei de faţă: «Ah, ce femei au creştinii!»”.
