Joia Patimilor, seara
Cât rău trebuie să-ţi facă cineva ca să începi să strigi: „Răstigneşte-l! Răstigneşte-l!”? Oare cine dă dreptul unui om să scuipe, să ocărască şi să pălmuiască alt om? Ce sentimente se zvârcolesc în inima unui om care biciuieşte sau străpunge cu piroanele trupul fraged al altui seamăn de-al său?
Textele din evangheliile de astăzi par să scoată în lumină răutatea şi nestatornicia omului: cel drept suferă fără să fie vinovat, mulţimile trec de la recunoştinţă la huiduială, ucenicul vinde sângele nevinovat al Învăţătorului său. În Vinerea Mare fiinţa umană este zugrăvită doar în culorile violenţei: trădare şi condamnare.
Omul face răul cu uşurinţă. Poate noi înşine am fost victime ale acestei înclinaţii negative a omului. Însă nu trebuie să ne lăsăm pradă acestui gând. Nu trebuie să vedem doar răul din celălalt. Astăzi, în ziua de doliu, trebuie să redescoperim bunătatea pe care Dumnezeu a ascuns-o în om. Undeva, în inima omului, se află scânteia de bine, de virtute, pe care noi trebuie să o reaprindem. Dorinţa lui Hristos de a-l salva pe Iuda şi de a trezi în inima lui căinţa trebuie să devina lupta şi dorinţa noastră pentru cei păcătoşi: vrem salvarea lor!
Ştim bine că astăzi este ziua în care Iisus moare pentru păcate, pentru toate greşelile noastre şi ale semenilor noştri. Ziua aceasta trebuie să ne scoată din indiferenţa faţă de răul din celălalt. Dacă Hristos moare pentru a ne salva, noi ce facem pentru a ne salva pe noi şi pentru a-i salva şi pe ceilalţi? Cum îi încurajăm pe ceilalţi să se apropie de biserică, de taine, de liturghie? Cum îi învăţăm să ierte şi să se împace? Foarte important este propriul exemplu: faptele conving mai mult decât cuvintele. Am postit? M-am spovedit? M-am împărtăşit? Am citit vreun rând din Sf. Scriptură? Am făcut vreo faptă bună? Mă rog seara, dimineaţa?
Iată misiunea noastră pentru această zi: să contribuim la salvarea celor de lângă noi. Să le oferim exemplul nostru. Chipul lui Hristos răstignit ne vorbeşte despre pasiunea Sa pentru om. Dacă vrem să fim asemenea lui Hristos, dacă vrem să fim alături de El, să luptăm pentru ca oamenii să devină mai buni, să scoatem la suprafaţă binele din ei.
În fiecare om există ceva pozitiv, un talant, iar fiecare creştin are obligaţia de a căuta în celălalt ceea ce este mai bun. A fi creştin înseamnă să vezi dincolo de răutatea celuilalt, să observi binele pe care încă nu a reuşit să-l facă, dar să speri neclintit că-l va face.
