Cei mai mari inventatori români și invențiile lor

Românii au avut și ei o contribuție importantă în ceea ce privește invențiile care au schimbat lumea. Iată câteva din cele mai importante numele și invențiile lor.

1. Diorama

Grigore Antipa este biologul român căruia i se datorează toate acele minunate diorame biologice de la muzeul ce-i poartă numele. La începutul secolului XX, acesta renovează și instalează Muzel Național deIstorie Naturală și amplasează aici dioramele create de el, spații de expunere/vitrine tridimensionale ce reconstituie mediul natural și modul de viață al animalelor. Acestea prezintă animelele în diverse habitate, relațiile dintre ele sau dintre ele și mediu, felul în care acestea sunt organizare, precum și strategiile acestora de vânătoare și felul în care își amplasau cuiburile și vizuinele. Grigore Antipa a fost recunoscut și datorită descoperirilor sale în domeniul hidrobiologiei.

2. Cibernetica

Ștefan Odobleja stabilește ideile de bază ale ciberneticii pe care le prezintă apoi în cea mai importantă lucrare a sa, „Psihologia consonatistă”, apărută în două volume în 1938 și 1939. În primul volum, din 1938, Odobleja evidențiază legile care guvernează psihologia și fiziologia ființelor vii: legea echilibrului, legea reacției (conexiuni inverse), legea reversibilității etc. Zece ani maitârziu, Norbert Wiener le pune în practică. Savantul român este recunoscut drept creatorul psihociberneticii și părintele ciberneticii generalizate, cu aplicare în toate ramuriile științei, dorind să arate că originile ciberneticii se află în psihologie.

3. Pila Karpen

În 1950, un român încerca să rezolve setea de energie a civilizației, construind un dispozitiv despre care afirma, cu o jumătate de secol în urmă, că o să funcționeze veșnic. Așa se face că Nicolae Vasilescu-Karpen devine recunoscut pentru „Pila Karpen” sau „Pila termoelectrică cu tmperatură uniformă”, un perpetuum mobil ce generează energie la nesfârșit fără a primi vreo intervenție din exterior. La 56 de ani de la apariția ei, pila încă funcționa și este așezată într-un seif la Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida” din București.

4. Avionul cu reacție

Henri Coandă este cunoscut în principal datorită avionului cu reacție inventat în 1910 și care, tot în același an, a fost prezentat la Expoziția Internațională de Aeronautică de la Paris. Roșu, fără elice, cu o plăcuță pe care scria „Coanda-1910”, având două aripi duble și un singur loc, avionul a stârnit interesul tuturor vizitatorilor, mai ales că era diferit de ceea ce ei numeau „avion” până atunci. În timpul expoziției a avut loc și primul zbor cu un avion echipat cu motor cu reacție datorită demonstrației accidentale a lui Henri Coandă. În timp ce acesta verifica motorul avionului, acesta și-a luat zborul și a aterizat forțat din cauza că Henri a pierdut controlul. În timpul testării, Henri a descoperit „efectul Coandă”, brevetat abia în 1934, ce se aplică la ventilatoare, aspiratoare, pompe de vid, sisteme de propulsie, atenuatoare de zgomot, compresoare, separatoare bifazice, dar și în domeniul medicinei, la crerea inimii artificiale.

Pe parcursul vieții sale, Henri Conadă a avut invenții în domenii diferite: aeronautica, constructii, transporturi, industrie, medicina, biologie, protectia mediului. Alte invenții ale lui: aerodina lenticulară, instalația de desalinizare a apei marine, tunul fără recul.

5. Scaunul ejectabil

Pasionat de aviație și preocupat de siguranța aparatelor de zbor și a pasagerilor acestora, Anastase Dragomir inventează la începutul secolului XX o versiune timpurie a scaunului ejectabil, dar suficient de sofisticată, ce a fost testată cu succes atât în Franța, la 25 august 1929, cât și în România, pe aeroportul Băneasa, în luna octombrie a aceluiași an. Scaunul ejectabil era confecționat dintr-un scaun detașabil, prevăzut cu două parașute, ce putea fi catapultat vertical dintr-o aeronavă sau din orice alt dip de vehicul în caz de urgență.

6. Stiloul

Petrache Poenaru nu este numai cunoscut drept primul român care a călătorit cu trenul în 1831, ci și pentru invenția sa ce a revoluționat domeniul obiectelor de scris și care este folosită și în prezent de milioane de oameni. „Condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se el însuși cu cerneală”, brevetat în 1827, este primul stilou modern inventat de Petrache Poenaru și precursorul stiloului inventat în 1863 de Brissant și Coffin și perfecționat 20 de ani mai târziu de către Watterman.

7. Vaccinul antiholeric

Ion Cantacuzino a pus la punct „Metoda Cantacuzino” sau metoda de vaccinare antiholerică ce se folosește și astăzi în țările unde apar cazuri de holeră. Tot datorită lui, vaccinarea împotriva febrei tifoide se realizează încă din 1912, iar România este a doua țară după Franța care a introdus în 1962 vaccinul BCG sau vaccinul antituberculos pentru nou-născuți.

8. Ingineria mecanică

Întemeietorul ingineriei mecanice în România, Teodor Drăgu, a introdus sistemul de frânare automata cu aer comprimat, iar în 1887, sistemul de încălzire cu abur a trenurilor, coordonând și construirea mai multor locomotive cu abur. Lui i se datorează, de asemenea, și prima folosire a combustibilului lichid la locomotive.