Puterea comuniunii

Puterea comuniunii:

“Mai fericiţi sunt doi laolaltă decât unul, fiindcă au răsplată bună pentru munca lor; căci dacă unul cade, îl scoală prietenul lui. Dar vai de cel singur care cade şi nu este cel de-al doilea ca să-l ridice! Asemenea când doi se culcă se încălzesc, iar unul cum s-ar putea încălzi? Şi dacă unul este luat fără de veste, cel de-al doilea sare pentru el; căci sfoara pusă în trei nu se rupe degrabă.”  Ecclesiatul 4, 9-12

Al doilea verset arată că necesitatea comuniunii era vizibilă și în timpul Bisericii Primare. “Şi stăruiau în învăţătura apostolilor şi în împărtăşire, în frângerea pâinii şi în rugăciuni.” Faptele Apostolilor 2, 42

Al treilea verset pune în evidență importanța responsabilizării reciproce, prin participarea la rugăciunea Bisericii. “Şi să luăm seama unul altuia, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune, fără să părăsim Biserica noastră, precum le este obiceiul unora, ci îndemnători făcându-ne, cu atât mai mult, cu cât vedeţi că se apropie ziua aceea.” Evrei 10, 24-25