Spectacolul creştinului
Tertulian (Quintus Septimius Florens Tertullianus, a doua jumătate a secolului al II-lea) le scria primilor creştini care sunt adevăratele distracţii şi întreceri sportive ale creştinismului:
“Nu sunteţi mulţumiţi cu ceea ce mâna darnică a lui Dumnezeu vă copleşeşte? Ce izvor mai bogat de plăceri sfinte poate fi decât acela de a vă fi împăcat cu Dumnezeul vostru, de a fi fost chemaţi de la greşelile voastre, la cunoaşterea adevărului, la lumina Evangheliei, de a fi scoşi din păcatele voastre, iertaţi? Ce distracţie şi bucurie mai mare poate fi decât aceea de a te ridica deasupra noroiului acestei lumi, de a te bucura de libertatea adevărată, de a te bucura de o viaţă nevinovată, de a nu te teme nici de moarte, de a călca în picioare idolii popoarelor, de a pune pe fugă diavolii, de a trăi pentru Dumnezeu? Iată pentru voi spectacolele din circuri, întrecerile din stadioane!
Acestea sunt distracţiile adevărate ale creştinismului, spectacolele curate, care nu se termină şi care nu costă nimic. Vrei stadioane cu întreceri sportive? Desfrâul învins de înfrânare, necredinţa învinsă de credinţă, sălbăticia din om învinsă de blândeţe, libertinajul învins de modestie; acesta este stadionul unde creştinul luptă, se întrece, câştigă şi iese încoronat ca învingător. Doreşti spectacole sângeroase? Luptele de gladiatori, lupte de tauri? Biserica şi altarul este stadionul unde sângele lui Hristos curge fără încetare. Sfânta Liturghie e adevăratul spectacol al creştinului, care e un creştin adevărat, şi nu un creştin numai cu numele”.