21 martie 2018 – Conferinţă preoţească în Protopopiatul Madrid-Est
În ziua de miercuri, 21 martie a.c., a avut loc în biserica Parohiei “Sfântul Sfinţit Mucenic Ciprian şi Sfânta Muceniţă Iustina fecioara” – Azuqueca de Henares întrunirea preoţilor Protopopiatului Madrid Est.
Au fost prezenţi preoţii protopopiatului, după cum urmează:
Pr. Adrian Pintea, din Parohia „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” – Alcalá de Henares;
Pr. Ioan Ciprian Farcaş, din Parohia „Sfântul Apostol Andrei” – Arganda del Rey;
Pr. Marian Trăilă, din Parohia ,,Sf. Mc. Ciprian şi Sf. Muceniţă Iustina” – Azuqueca de Henares;
Pr. George Cimpoca, din Parohia “Sfântul Nectarie Taumaturgul” – Coslada;
Pr. Emilian Geabana, din Parohia „Sfântul Cuvios Ioan Casian” – Guadalajara;
Pr. Ștefan Șupeală, Parohia „Sfântul Mare Mucenic Mina” – Rivas Vaciamadrid;
Pr. Mihai Cătălin Savu, din Parohia „Sf. Mare Mucenic Pantelimon” – Torrejón de Ardoz;
Pr. Mihai Bogdan, din Parohia “Sfântul Mare Mucenic Mercurie” – Vicalvaro;
Pr. Ioan Sebastian Hârț, din Parohia „Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop” – Villarejo de Salvanés.
La începutul zilei a fost săvârşită Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, urmată de conferinţa propriu-zisă, a cărei temă propusă a fost „Contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la realizarea Unirii de la 1 Decembrie 1918”, referatul fiind susţinut către Pc. Pr. Marian Trăilă, din Parohia “Sfântul Sfinţit Mucenic Ciprian şi Sfânta Muceniţă Iustina fecioara” – Azuqueca de Henares.
Din cele prezentate şi discutate în cadrul întrunirii am sintetizat:
- La 1 decembrie 2018 se împlinesc 100 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei și Maramureşului cu România. Marea Adunare Naţională, constituită din 1.228 de delegaţi, a adoptat o rezoluţie care consfinţea Unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (teritoriul dintre râurile Mureş, Tisa şi fluviul Dunărea) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România;
- Cele două Biserici româneşti din Transilvania (ortodoxă şi greco-catolică) au fost reprezentate la Alba Iulia prin cinci episcopi, patru vicari, zece delegaţi ai consistoriilor (consiliilor eparhiale) ortodoxe şi ai capitlurilor greco-catolice, 129 de protopopi, câte un reprezentant al institutelor teologice-pedagogice şi câte doi reprezentanţi ai studenţilor.
Evenimentul propriu-zis de la Alba Iulia a fost precedat de alte evenimente importante:
4/17 ianuarie 1918 apare, la Paris, primul număr din publicația săptămânală “La Roumanie”, care avea drept scop sprijinirea, în emigrație, în plan publicistic și diplomatic a revendicărilor româneşti;
3/16 martie 1918, la Bălţi, Adunarea generală din districtul Bălţi adoptă, în unanimitate, o moţiune în care se spune: “Proclamăm astăzi în mod solemn (…) în faţa lui Dumnezeu şi a întregii lumi, că cerem unirea Basarabiei cu Regatul României sub al cărei regim constituţional şi sub ocrotirea legilor ei (…) vedem siguranţa existenţei noastre naţionale şi a propăşirii economice”;
27 martie/9 aprilie 1918, la Chişinău, Sfatul Ţării întrunit în şedinţă solemnă votează unirea Basarabiei cu Țara Mamă, România (86 voturi pentru, 3 împotrivă, 36 abţineri şi 13 absenţi). După anunţarea rezultatului votului de către Ion Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării, primul – ministru, Alexandru Marghiloman, aflat la Chişinău, împreună cu alţi reprezentanţi ai guvernului român, este invitat la tribuna de la care declară: În numele poporului român şi al Regelui Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu România de aici înainte şi în veci! Trăiască România Mare!
9/22 aprilie 1918, este emis Decretul regal de ratificare a Hotărârii de unire a Basarabiei cu România, semnat de Ferdinand I, regele României, şi contrasemnat de Alexandru Marghiloman, preşedintele Consiliului de Miniştri;
17/30 aprilie 1918, se înfiinţează, la Paris, “Comitetul naţional al românilor din Transilvania şi Bucovina”, sub preşedinţia lui Traian Vuia, iar mai apoi a dr. Ion Cantacuzino; acesta a militat pentru dobândirea independenţei Transilvaniei şi unirea cu România;
29 septembrie/12 octombrie 1918, Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania, întrunit la Oradea, adoptă în unanimitate o declaraţie, redactată de Vasile Goldiş, privind hotărârea naţiunii române din Transilvania de a se aşeza “printre naţiunile libere”, în temeiul dreptului ca fiecare naţiune să dispună liber de soarta sa. Se revendică recunoaşterea conducerii P.N.R. ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei. Se constituie un “Comitet de acţiune”, cu sediul la Arad, avându-l în frunte pe Vasile Goldiş;
5/18 octombrie 1918, Declaraţia de independenţă a Transilvaniei, adoptată în şedinţa de la Oradea, este citită în Parlamentul de la Budapesta de dr. Alexandru Vaida Voevod.
14/27 octombrie 1918, Deputaţii români bucovineni din Parlamentul vienez, foştii deputaţi din Dieta Bucovinei, primarii români din localităţile Ţării de Sus a Moldovei, împreună cu alţi reprezentanţi ai provinciei istorice s-au întrunit în Sala Mare a Palatului Naţional din Cernăuţi şi au hotărât formarea Adunării Constituante. Adunarea alege un Consiliu Naţional condus de Iancu Flondor, Dionisie Bejan, Doru Popovici și Sextil Puşcariu – vicepreşedinţi, Vasile Bodnărescu, Radu Sbierea şi Laurent Tomoioagă – secretari;
15/28 noiembrie 1918, Congresul Bucovinei hotărăşte în unanimitate “Unirea necondiționată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechiile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”;
- Proclamarea Unirii de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, a fost precedată de slujba Sfintei Liturghii şi de slujba de Te-Deum, oficiate în locuri diferite de clerici ortodocşi şi clerici greco-catolici, întrucât Unirea cea Mare era trăită ca o lucrare sfântă şi solemnă a comuniunii româneşti, a unităţii şi libertăţii naţionale, ca act de recunoştinţă sau mulţumire adusă lui Dumnezeu şi ca preţuire a eroilor care s-au jertfit pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, pentru libertatea şi demnitatea poporului român.
- La altarul bisericii ortodoxe din Alba Iulia, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de episcopul Ioan Papp al Aradului şi Locţiitor de Mitropolit al Ardealului, care, în obişnuita încheiere a Sfintei Liturghii, a rostit: „Cel ce a înviat din morţi şi a înviat astăzi şi neamul nostru românesc, Hristos, Adevăratul Dumnezeu…” Iar episcopul ortodox român de Caransebeş, Miron Cristea, viitorul Patriarh al României Mari, a citit, la sfârşitul Sfintei Liturghii, Rugăciunea pentru dezrobirea neamului românesc, într-o atmosferă de profundă emoţie patriotică, intonând apoi, împreună cu toţi românii prezenţi, imnul Deşteaptă-te, române!
- Lucrările Adunării au fost prezidate de marele patriot Gheorghe Pop de Băseşti, împreună cu episcopii de Arad şi Oradea. Şedinţa s-a încheiat cu cuvintele episcopului ortodox Ioan Papp, care a subliniat faptul că Biserica şi poporul sunt una, în cugete şi simţiri, pentru împlinirea visului unităţii naţionale. Au urmat cuvântările ierarhilor adresate celor 100.000 de români, adunaţi din toate provinciile ţării pe Câmpul lui Horea, actualul platou din faţa Catedralei Ortodoxe din Alba Iulia, unde, în secolul al XVIII-lea, au fost traşi pe roată doi martiri ai neamului românesc, Horea şi Cloșca.
- În Marele Sfat al naţiunii române, ca şi în Consiliul Dirigent, au fost aleşi, de asemenea, şi slujitori ai Bisericii, iar episcopul şi viitorul patriarh Miron Cristea, împreună cu episcopul greco-catolic de Gherla, Iuliu Hossu, au fost aleşi membri în delegaţia de patru persoane care va prezenta Actul Unirii la Bucureşti, regelui Ferdinand I al României Mari.
- Trebuie să fim conştienţi de faptul că nu putem separa istoria poporului român de cea a Bisericii Ortodoxe Române. Sub oblăduirea Bisericii, cultura şi spiritualitatea românească au putut creşte, aducând roade la vremea cuvenită (în cadrul Bisericii s-a dezvoltat şcoala românească; patrioţii români şi-au exprimat ideile în spaţiul eclesial; cu rugăciunea şi binecuvântarea Bisericii, soldaţii români şi luptătorii pentru unitate au reuşit să-şi ducă la îndeplinire idealurile etc.).
În a doua parte a întrunirii au fost propuse pentru următoarea perioadă, potrivit hotărârilor sinodale: în zilele de 27 martie (comemorarea unirii Basarabiei cu România), 28 noiembrie comemorarea unirii Bucovinei cu România) şi 1 decembrie (comemorarea unirii Transilvaniei cu România) sau în duminicile cele mai apropiate acestor date, şi de praznicul Înălţării Domnului (17 mai), să se oficieze Te-Deum sau slujbă de parastas, după caz, pentru eroii neamului adormiţi în Domnul; cel puţin într-una din duminicile cele mai apropiate de datele menţionate mai sus să se evoce, după Sfânta Liturghie, în faţa credincioşilor prezenţi, o personalitate marcantă a Bisericii cu rol semnificativ în procesul realizării Marii Uniri de la 1918.
Ultima parte a fost consacrată analizei unor aspecte privind îmbunătăţirea slujirii preoţeşti, sub toate aspectele. În acest sens, în urma discuţiilor purtate, s-a convenit:
– fiecare preot slujitor să aibă o preocupare permanentă pentru înfrumuseţarea prestaţiei liturgice în biserică la slujbele săvârşite, prin respectarea cât mai fidelă a îndrumărilor din Liturghier şi din celelalte cărţi de slujbă;
– respectarea orarului liturgic săptămânal fixat în parohii şi săvârşirea, fără excepţie, a slujbelor rânduite de către Biserică pentru anumite zile sau perioade liturgice;
– să se acorde o atenţie sporită organizării sărbătorii Învierii Domnului şi a slujbelor din Săptămâna Patimilor şi Săptămâna Luminată; să fie din timp pregătite persoane care să asigure, în locurile în care se va desfăşura slujba Învierii Domnului, buna rânduială, pentru a evita situaţiile neplăcute şi posibilele conflicte cu instituţii locale sau comunităţi de locatari.
Părintele protoiereu, George Cimpoca, a mulţumit preoţilor prezenţi, părintelui paroh, pentru găzduire şi agapă, precum şi credincioşilor din grija cărora biserica poate fi permanent deschisă pentru săvârşirea Sfintei Liturghii şi a Sfintelor Taine.
Parohia Ortodoxă Română din Azuqueca de Henares a luat fiinţă în data de 2 februarie 2013, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spanie şi Portugaliei. Cu părintească grijă faţă de păstoriţii săi, ierarhul hirotoneşte, în aceeaşi zi, pe seama sus-numitei parohii, pe tânărul teolog Marian Trăilă.
Ca sfinţi ocrotitori ai parohiei au fost aleşi Sfântul Sfinţit Mucenic Ciprian şi Sfânta Muceniţă Iustina, cinstiţi în calendarul ortodox în data de 2 octombrie. Prima Sfântă Liturghie s-a oficiat în data de 14 aprilie 2013, în spaţiul închiriat şi amenajat de către preotul paroh, împreună cu credincioşii români din zonă, care n-au rămas indiferenţi la chemarea de rugăciune şi comuniune în Hristos Domnul.e
În anul 2014 are loc prima vizită a ierarhului, Preasfințitul Părinte Episcop Timotei, moment de aleasă bucurie pentru toţi credincioşii prezenţi la Sfânta Liturghie.
Participant