„Opt ore de somn, opt ore de muncă şi opt ore de recreere”

Prof. univ. dr. Alexandru Vlad Ciurea, medic primar neurochirurg, crede că un stil de viață echilibrat, găsirea „plăcerii de a trăi”, împreună cu proiecţiile şi planurile pe care le facem pentru viitor sunt lucruri care duc la îmbunătăţirea activităţii cerebrale. Profesorul mai spune că, în relaţia cu semenii, să fim deschişi şi empatici, pentru că „dacă faceţi bine, veţi primi bine. Fiţi convinşi de lucrul acesta”. De ce datele statistice ne arată o creştere a numărului bolnavilor de Alzheimer sau care sunt semnele unui accident vascular cerebral sunt alte teme pe care preşe­dintele de onoare al Societăţii Române de Neurochirurgie le-a detaliat pentru cititorii „Ziarului Lumina”.

Credinţa în Dumnezeu şi rugăciunile îl ajută pe bolnav să se vindece, să lupte cu boala şi să se recupereze atât din punct de vedere fizic, cât şi la nivel mental. Foarte mulţi medici nu concep a-şi începe actul medical, operaţiile, fără a se ruga pentru buna călăuzire a mâinilor şi a minţii. Renumitul neurochirurg, prof. univ. dr. Alexandru Vlad Ciurea,  preşedinte de onoare al Societăţii Române de Neurochirurgie, director ştiinţific la Spitalul Sanador din Capitală şi artizan al unui număr de peste 23 de mii de operaţii pe creier în 50 de ani de activitate, susţine că rugăciunea şi credinţa în Dumnezeu aduc numeroase beneficii organismului.

îÎn momentele când suferim şi suntem loviţi de un necaz, de o boală, credinţa sinceră ne ajută enorm pentru că măreşte puterea organismului de a lupta şi creşte imunitatea, multiplică acele celule care sunt pregătite să lupte împotriva unei boli, ca să ne scoată din impas”, spune prof. univ. dr. Ciurea. „Înainte de operaţie şi în timpul operaţiei mă rog lui Dumnezeu: transmit astfel pacientului încredere şi sănătate. Iar la ieşirea din sală mă închin din nou”, afirmă cu sinceritate neurochirurgul în cartea îCălătorii în centrul gândirii”.

Totodată, prof. Ciurea susține că, atunci când suntem singuri, „numai Dumnezeu ne poate ajuta”, iar în relaţia cu semenii, să fim deschişi şi empatici, pentru că „dacă faceţi bine, veţi primi bine. Fiţi convinşi de lucrul acesta”. Şi, paradoxal, într-o perioadă a civilizaţiei umane când timpul şi spaţialitatea au căpătat alte forme şi înţelesuri datorită tehnologiei, când putem ajunge în câteva secunde de la un capăt la celălalt al pământului cu ajutorul internetului, când oamenii din cele patru zări se văd într-o clipă, ne simţim tot mai singuri. Ne enervăm din orice, ne stresăm, mâncăm haotic, avem o viaţă agitată cu nopţi nedormite. Ne agresăm astfel creierul, îl punem în dificultate, nu-i oferim posibilitatea să se odihnească, să se revigoreze pentru a funcţiona în parametri optimi. Şi de aici până la a dezvolta un accident vascular cerebral nu mai este decât un pas în unele cazuri.

În urmă cu 40 de ani, spune neurochirurgul, accidentele vasculare cerebrale erau foarte rare. De unde au apărut? Din cauza modului nostru de raportare la civilizaţie, a stilului de viaţă. „Ca şi inima, creierul este plin de vase, iar aceste vase se pot închide (accident vascular ischemic), parte din vase nu mai funcţionează. De ce? Pentru că ne enervăm, claxonăm, fumăm, nu ne odihnim, nu dormim, şi atunci circulaţia în creier nu se mai produce normal, creierul având de suferit”, explică medicul.

O persoană are brusc tulburări de vorbire, scapă obiecte, nu se concentrează, are tulburări de echilibru sau spune că este foarte obosită. Sunt semne clare că se instalează un accident vascular cerebral. „Persoana în cauză trebuie întinsă imediat şi vom chema urgent o autosanitară pentru a o transporta la spital şi a-i administra primele medicamente de oprire a accidentului. Marile accidente vasculare cerebrale se produc seara, după o zi de muncă solicitantă, dar apar de multe ori şi în urma unor discuţii aprinse, certuri, când tensiunea creşte şi se pot produce tragedii”, arată neurochirurgul.

Cu anii, numărul celulelor nervoase „nobile”, aşa cum a denumit profesorul Ciurea neuronii, încep să moară, iar funcţiile creierului suferă modificări importante: atenţia scade, memoria ne lasă, în special cea recentă, deciziile le luăm mai greu, nu mai avem acelaşi nivel de empatie ca înainte. Factorii descriși că pot declanşa un accident vascular cerebral scurtcircuitează în timp şi funcţiile creierului, conducând, la un moment dat, la instalarea Alzheimerului, o formă de demenţă care afectează major creierul. „La un moment dat constaţi că nu mai ai aceeaşi atenţie ca înainte, că nu mai localizezi bine lucrurile, că memoria recentă se pierde. De ce scad aceste funcţii? Tot din cauza noastră, pentru că ani de zile am tras de noi, am lucrat noaptea în loc să ne odihnim, ani de zile ne-am certat, ne-am contrazis, am asistat la divorţuri şi am fost supuşi unor traume majore. Ce putem noi face? Să prevenim. Opt ore de somn, opt ore de activitate profesională şi opt ore în care să facem alte activităţi care să ne producă plăcere: cumpărături, spectacole, întâlniri cu prietenii, expoziţii etc.”

De ce datele statistice ne arată o creştere a numărului bolnavilor de Alzheimer? Pentru că, ne-a spus prof. dr. Ciurea, a crescut speranţa de viaţă, oamenii trăiesc mult mai mult, astfel că şi incidenţa unor boli precum cele degenerative va fi mai mare.

Măsuri de prevenţie pentru un creier sănătos

Cum ajutăm creierul să reziste „atacurilor” din exterior? Oferindu-i ce-i place: somn, relaxare, linişte trupească şi sufletească, apă şi alimente bogate în vitamina E şi B12.

Prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea a realizat un aşa-numit decalog, zece reguli de aur ale funcţionării perfecte a creierului: „Cele zece porunci debutează cu trezitul cât mai devreme, cu duşul de dimineaţă, revigorant, deschidem larg ferestrele şi inspirăm aerul de dimineaţă, care se duce direct în creier. Bem un pahar cu apă la temperatura camerei – îndepărtează toxinele din intestine, şi nu uităm de mişcările de înviorare, foarte importante pentru a pune în mişcare organismul. După un mic dejun în linişte şi pe aşezate, urmează cafeaua. Abia acum şi pe cât posibil să nu fie însoţită de ţigară, pentru că nicotina produce o îngustare a vaselor cerebrale. Plecăm către serviciu sau/şi şcoală în linişte, nu claxonăm în trafic, iar la serviciu, pe cât posibil, ne facem treaba strict legată de activitatea profesională. Munca trebuie să fie muncă. Prânzul trebuie să fie cât mai uşor şi pe cât posibil să zâmbim, ne ajută la psihic, detensionează atmosfera. După ora 19:00 este indicat să ne oferim o stare de linişte şi de repaus. Apoi, masa de seară trebuie să fie relaxantă, să conţină mult peşte, fructe de mare. În general, din alimentaţia noastră, pentru o bună protejare a creierului, nu trebuie să lipsească vitaminele E şi B12, pe care le regăsim în toate seminţele posibile, nuci, brocoli, puţin vin roşu, peşte crud, proaspăt, exclus de crescătorie, toate acestea ajută foarte mult celulele nervoase. Seara se va încheia, obligatoriu, cu o carte în mână, cititul reprezintă un exerciţiu extrem de important pentru creier. Şi, astfel, în jur de 21:30, fără telefon, fără televizor, fără breaking-news, ne pregătim pentru somn, nu înainte de a citi. În acest mod ajut organismul să prevină anumite boli”.

Totodată, spune neurochirurgul, pentru o bună funcţionare trebuie să oferim creierului, la anumite intervale de timp, lucruri care să-i producă plăcere: o ieşire relaxantă cu prietenii, un peisaj frumos dintr-o călătorie, o muzică bună, o operă de artă, o piesă de teatru, un spectacol etc. Să existe acea „plăcere de a trăi” care, împreună cu proiecţiile şi planurile pe care le facem pentru viitor, duc la îmbunătăţirea activităţii cerebrale.

Semnele care ne trimit la consultul neurologic

Creierul este un organ care ne fascinează şi ne înspăimântă totodată. De exemplu, mult mai deschişi şi fără teamă mergem la cardiolog să ne „căutăm” de inimă sau la oftalmolog să ne „privim ochii”.

Şi totuşi, când ar trebui să ne programăm pentru un consult neurologic, să aflăm de la specialişti în ce mod putem să îngrijim creierul? Exceptând cazurile când o persoană prezintă dureri de cap, greţuri şi vărsături la primele ore ale dimineţii şi ar trebui să se prezinte în regim de urgenţă la neurolog, este bine să facem un RMN dacă avem o carieră într-un domeniu solicitant, o funcţie de răspundere, dacă constatăm că în anumite momente nu mai dăm acelaşi randament, avem tulburări de vorbire, de scris, de memorie, de atenţie sau frecvente dureri de cap inexplicabile. „Nu trebuie să stăm până în ultimul moment, nu trebuie să ajungi la doctor, cum se spune „prea târziu”, ne sfătuieşte renumitul neurochirurg.

Sursa: ziarullumina.ro