Parabola broaștei

Dacă arunci o broască vie într-o oală cu apă fiartă va sări imediat pentru a-și salva viața – instinctul de supraviețuire o obligă, pericolul fiind clar prin intensitatea bruscă.

Dacă însă pui broasca într-o oală cu apă rece care apoi începe sa fiarbă încet și progresiv ca intensitate, broasca nu va simți pericolul și se va adapta încet și sigur la temperatura din ce în ce mai mare.

Când apa va deveni periculos de fierbinte, broasca va muri pentru că nu mai are energie pentru a sări din oală, toată vitalitatea fiindu-i consumată de procesul de adaptare la disconfort.

Încercând să se adapteze la pericol, și-a consumat toată forța și viteza de reacție.

Când răul ne este servit în doze mici învățăm să ne adaptăm, să-l justificăm și să-l analizăm în loc de a ne îndepărta.

Neîmpotrivindu-se la timp, omul devine treptat incapabil de a se mai împotrivi vreodată.

OLIVIER CLERC

Această parabolă, care aparține scriitorului Olivier Clerc, se bazează pe un fapt dovedit științific.

Dacă apa în care o broască este scufundată se încălzește cu doar 0,02 °C pe minut, aceasta va sta pe loc până când temperatura va fi atât de ridicată încât ea va muri. Însă dacă apa se încălzește mai repede, broasca va încerca imediat să evadeze.