Steaua Magilor

Steaua pe care Magii au văzut-o la Răsărit și care i-a condus până la Betleem nu era o stea obișnuită, ci, după cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur, era un înger al lui Dumnezeu care le îndrepta calea. Faptul că nu a fost vorba despre un fenomen natural, ci despre unul supranatural, rezultă din însușirile acelei stele. Mai întâi, ea nu se mișca continuu, pentru că uneori se oprea. Atunci când Magii înaintau, ea se mișca, iar când Magii se opreau, se oprea și ea. În al doilea rând, steaua se mișca la un nivel mult mai puțin înalt decât celelalte stele, iar atunci când Magii au ajuns la locul unde Se afla Hristos, steaua s-a oprit și a coborât deasupra sălașului. În al treilea rând, steaua era atât de luminoasă încât le întrecea pe celelalte.