Căsătoria şi judecătorii

Pe 28 aprilie Curtea Suprema SUA a audiat cazurile casatoriilor homosexuale. In tandem cu colegii de la Pro Vita am decis sa publicam acest material impreuna pentru a informa publicul din Romania privind aceste cazuri extrem de importante care, intr-un fel sau altul, foarte probabil, vor afecta situatia la nivel global.

Curtea Suprema a Statelor Unite ale Americii (denumita in continuare Curtea sau, dupa acronimul sau american, SCOTUS, n. red.) este poate cea mai prestigioasa instanta din lume. Ea functioneaza continuu de mai bine de 200 de ani si a interpretat acelasi document legal, Constitutia SUA, de la sfarsitul anilor 1700 incoace (joaca si rol de Curte Constitutionala, n. red.) Multe din deciziile sale sunt solide, dar cu anumite ocazii, Curtea ia decizii gresite. In secolul XIX, de exemplu, a declarat sclavia constitutionala. Decizia a dus la izbucnirea Razboiului Civil (sau Razboiul de secesiune, 1861-1865, n. red.). In anii 1960 a ridicat un zid aproape impenetrabil de separatie intre Biserica si Stat, determinand crestinii sa se implice in politica pentru a-si proteja drepturile. Si, in 1973, a declarat constitutional dreptul la avort care, la randul sau, a nascut miscarea pro-viata (pro-life).

Statistici ale Curtii Supreme

SCOTUS are 9 judecatori, numiti „justices” in sistemul juridic american. Acestia sunt numiti de Presedintele Statelor Unite si confirmati de Senat. Daca Senatul nu confirma o numire, Presedintele trebuie sa nominalizeze pe altcineva. In ultimele decenii, numirile judecatorilor Curtii au devenit o chestiune politica, fiecare presedinte cautand sa numeasca acei judecatori care sa impartaseasca vederile sale filosofice si ideologice. Din judecatorii aflati in functie acum, 5 sunt considerati conservatori iar 4, liberali (in SUA termenul „liberal” desemneaza un om cu vederi de Stanga, oarecum similar cu social-democratia europeana; acestia sunt in general „progresisti” in ce priveste relatiile sociale si favorabili avortului sau homosexualitatii, n. red.). Presedintele Obama a numit doua femei ca judecatoare; amandoua sunt extrem de liberale. Cinci dintre judecatori sunt catolici, unul metodist, trei sunt evrei. Este o opinie larg raspandita ca una dintre femeile judecatoare, Kagan, este lesbiana.

Curtea Suprema a SUA si revolutia sexuala

SCOTUS nu a fost indiferenta la revolutia sexuala si agenda acesteia. Din pacate, cele mai multe din cele cateva decizii pe care le-a luat pe teme precum homosexualitatea au favorizat miscarea homosexuala si au cauzat serioase tensiuni intre aderentii revolutiei sexuale si majoritatea poporului american, care ramane traditionalist, profund religios si crestin.

In acest an, Curtea a acceptat sa revizuiasca poate cel mai important caz al acestei epoci, pentru a stabili daca Constitutia SUA recunoaste un drept la „casatoria” intre persoane de acelasi sex. Curtea a atins superficial acest punct in 2013 dar nu a raspuns intrebarii principale. Ea a decis atunci ca statele care formeaza SUA au jurisdictie exclusiva in ce priveste legislatia in materie de familie si casatorie. A amanat sa se pronunte in ce masura Constitutia implica un drept la „casatorie” intre persoane de acelasi sex; totusi, la aceasta intrebare va trebui sa raspunda la finalul lunii iunie a anului curent.

In acest moment, doar 13 state mai interzic „casatoria” unisex. Alte 11 au legiferat-o, iar, in ultimii 5 ani, 26 de amendamente constitutionale (e vorba despre constitutiile statelor, n. red.) adoptate de state prin care aceasta pretinsa „casatorie” a fost interzisa au fost declarate neconstitutionale de curti federale de nivel inferior. Ca rezultat, homosexualii se pot „casatori” in 37 de state si in Districtul Columbia (capitala Washington, n. red.).

Cazul de pe rolul Curtii Supreme

Vreme de 3 ore, pe 28 aprilie, SCOTUS a ascultat pledoariile partilor care s-au exprimat daca exista un drept constitutional la „casatoria” intre homosexuali sau daca, dimpotriva, statele, prin legislaturile lor, sunt forumurile unde trebuie decis daca un astfel de drept exista. Cauza pe care Curtea a audiat-o provine din Michigan, unde un cuplu de homosexuali a convins un judecator federal ca ei au dreptul de a se casatori, conform cu Constitutia SUA. Insa Curtea de Apel care are jurisdictie asupra statului Michigan s-a pronuntat contrar, stabilind ca Michigan are libertatea de a le refuza celor doi licenta de casatorie. Reclamantii au facut apel la ultima instanta posibila, Curtea Suprema.

Un numar neobisnuit de mare de interventii terta parte (amicus curiae) au fost inregistrate la SCOTUS, de ambele parti. De partea homosexualilor s-au plasat numerosi profesori de drept, organizatii civice, juristi, oameni politici si sute de corporatii globale. De partea casatoriei naturale s-au aratat guvernatorii a 22 de state, numeroase organizatii crestine si diferite grupuri de intelectuali si avocati crestini. Un grup international de juristi din Europa si American Latina de asemenea a inregistrat o interventie argumentand ca nu exista un drept la „casatoria” unisex sub Conventia Europeana a Drepturilor Omului sau in general sub dreptul international.

Ce au spus judecatorii

Schimburile de opinii si argumente intre avocatii partilor si judcatorii SCOTUS ne permit sa intrevedem decizia pe care judecatorii probabil o vor lua. Interpretarea noastra asupra stenogramelor si a argumentelor, si in special a intrebarilor puse de judecatori, ne dau un optimist prudent ca instanta suprema a SUA nu va recunoaste, cel putin pentru moment, un drept la „casatoria” intre persoane de acelasi sex si ca va deferi statelor puterea de a decide singure asupra sortii si viitorului acestei „casatorii”. Majoritatea judecatorilor au subliniat ca aceasta este o problema de politici si mai putin una de legalitate si ca legislaturile statelor sut intr-o pozitie mai buna de a determina viabilitatea „casatoriei” unisex. Iata cateva dintre cele mai intresante subiecte si intrebari pe care judecatorii le-au acoperit.

O noua institutie?

Judecatorul Roberts, conservator, a subliniat ca homosexualii nu cauta, in fapt, sa „se alature institutiei casatoriei” asa cum in mod inteligent pretind, ci cauta sa o schimbe. Si, a adaugat el, aceasta este o problema serioasa, considerand ca mariajul natural al barbatului cu femeia a fost temelia civilizatiei si a istoriei de mii de ani. A o schimba nu reprezinta o problema juridica ci una de politica, si deci este de competenta statelor si nu a instantelor. Vederile sale au fost reluate in comentariile judecatorului Kennedy, un conservator numit de presedintele Reagan, care a exprimat aceeasi preocupare. Zece ani, a adaugat el, nu sunt de ajuns pentru a determina cat de folositoare sau dezirabila social este „casatoria” unisex (primul stat care a legalizat-o a fost Massachusetts in 2004, n. red.). Este un interval infinitezimal in comparatie cu mileniile in care casatoria natural a functionat perfect.

Judecatorul Scalia s-a alaturat opiniei, sublinind ca inainte de Olanda anului 2001, nicio societate nu experimentase vreodata „casatoria” unisex. Judecatorul Alito, conservator si el, a comentat ca notiunea „casatorie intre persoane de acelasi sex” este mai recenta chiar decat aparitia telefoniei mobile. Judecatorul Kennedy a facut si aluzie la faptul ca argumentele in favoarea „casatoriei” unisex sunt de tip intelectual si academic mai mult decat de ordin juridic. Expertii academici si cercetatorii ar trebui sa-si rezerve timp pentru a dezbate utilitatea (sau dimpotriva) a „casatoriei” intre persoane de acelasi sex inainte de a forta acceptarea ei de catre societate, a sugerat el. Instantele nu sunt mai bine dotate pentru a raspunde la aceasta intrebare decat oamenii care au votat asupra „casatoriei” gay (in amendamentele constitutionale, n. red.), a adaugat el. Chiar si judecatorul Bryer, un liberal declarat, s-a aratat sceptic in a permite judecatorilor sa decida soarta „casatoriei” intre persoane de acelasi sex.

Discriminare contra homosexualilor?

Un alt subiect care a aparut a fost daca excluderea homosexualilor de la institutia casatoriei va insemna inferiorizarea acestora. Majoritatea judecatorilor pare sa fie de acord ca NU. Judecatorul Alito a subliniat ca in Grecia antica homosexualii nu erau persecutati sau discriminati, dar nu li se permitea sa se casatoreasca. Ratiunea pentru aceasta, a adaugat el, a fost ca societatile din intreaga lume, pentru mii de ani, au avut o baza foarte rationala si practica pentru limitarea mariajului la adultii heterosexuali: procreatia responsabila si cresterea copiilor. Judecatorul Kennedy a subliniat ca in unele societati, inca inainte de aparitia autoritatilor politice si a guvernelor, casatoria se facea intre un barbat si o femeie, chiar daca in acele societati existau homosexuali. Judecatorul Roberts a adaugat ca societatiile primitive nu si-au pus problema excluderii homosexualilor ci ca, pur si simplu, au vazut o necesitate practica in instituirea mariajului pentru protectia sotilor contra intruziunilor externe si pentru protejarea bunastarii copiilor rezultati din legatura lor.

O panta periculoasa: casatoria in grup, copiii si libertatea religioasa

Ce ne puteti spune despre polgamie si poliamorie, si despre casatoria in grup? l-a intrebat judecatorul Alito pe avocatul homosexualilor. Acesta a raspuns ca recunoasterea „casatoriei” intre persoane de acelasi sex nu va duce la legalizarea poligamiei, dar a recunoscut, la intrebarea suplimentara a judecatorului, ca nu stie de ce acestora nu li s-ar recunoaste acelasi drept la casatorie.

Ce ne puteti spune despre copiii crescuti de cuplurile de homosexuali? a dorit sa stie judecatorul Scalia. Nu ar avea ei de suferit? Nu au si ei dreptul de a fi crescuti de ambii parinti biologici? Avocatul care reprezinta cuplul de homosexuali a subliniat repede ca exista un „consens” in sociologie asupra faptului ca „mariajul” unisex nu este daunator copiilor. Scalia a replicat ca nu exista un astfel de consens si ca acest argument nu poate fi o baza rationala pentru legalizarea „casatoriei” intre persoane de acelasi sex.

Scalia a mai intrebat despre impactul recunoasterii dreptului la „casatoria” intre persoane de acelasi sex asupra libertatii religioase, a teologiei si a credinciosilor care au vederi opuse. El a adaugat ca, daca Curtea va decreta un drept la „casatoria” gay, atunci libertatea religioasa a bisericilor care il dezaproba va fi anihilata. Avocatul administratiei Obama, care sustine in fata Curtii legalizarea „casatoriei” unisex, a admis ca aceasta, odata recunoscuta ca drept, va dauna libertatii de credinta si chiar va permite guvernului federal sa anuleze statutul non-profit si scutit de taxe al diferitelor culte.

Judecatorul Roberts a continuat cu un argument foarte bun, anume ca odata ce „casatoria” intre homosexuali ar fi recunoscuta, dezbaterea din societate se va fi incheiat pentru toti cei care pana acum s-au opus redefinirii casatoriei. Aceasta, a opinat el adresandu-se avocatului homosexualilor, ar fi inacceptabil: „daca aveti castig de cauza aici, nu va mai exista dezbatere… inchiderea dezbaterii poate duce la inchiderea mintilor si va avea consecinte asupra modului in care noua institutie este acceptata. Oamenii simt foarte diferit asupra unui subiect daca au sansa sa voteze, sa se exprime liber, decat daca acesta le este impus de catre instantele de judecata.”

Concluzii

Crestinii de pretutindeni trebuie sa aduca aceasta cauza in centrul intentiilor de rugaciune pana la sfarsitul lui iunie. Ei trebuie sa se roage specific pentru ca SCOTUS sa nu recunoasca asa-zisa „casatorie” intre persoane de acelasi sex ca pe un drept. Consecintele unei astfel de decizii ar fi profunde si vaste. Nu doar in SUA, ci si in restul lumii. Pentru administratia Obama si UE, exportul de „drepturi ale homosexualilor” a devenit un obiectiv fundamental de politica externa. O decizie favorabila „casatoriei” intre homosexuali va aduce legitimitate in plus acestor politici si va face si mai dificil pentru tarile traditionaliste, inclusiv Romania, sa spuna NU redefinirii casatoriei. In multe aspecte, soarta viitorului civilizatiei atarna de decizia pe care SCOTUS o va lua.

Cum se pozitioneaza crestinii americani fata de „casatoria” gay?

Cauza „casatoriei” gay aflata acum in fata celor 9 judecatori supremi a nascut multe sondaje de opinie in America. O usoara majoritate se pronunta in favoarea „casatoriei”. Un sondaj foarte interesant, publicat luna trecuta, ia pulsul grupurilor religioase majore. Cei mai favorabili „casatoriei” gay sunt budistii si evreii. Cei mai vehementi contra (72%) sunt baptistii. Circa 42% dintre musulmani sunt de acord cu „casatoria” intre persoane de acelasi sex, la fel ca si 56% dintre crestinii ortodocsi. Rezultatele sondajului sunt ingrijoratoare. Ele reflecta impactul pe care propaganda homosexuala il are asupra noastra si ar trebui sa trezeasca la realitate liderii religiosi de pretutindeni. Noi, cei care aparam valorile crestine in societate, avem nevoie imediata de ajutorul lor generos. Nu putem izbandi fara acest ajutor. Mintile si inimile crestinilor trebuie sa nu se indeparteze de adevarul fundamental al casatoriei, in intelesul ei biblic. In aceasta dezbatere liderii spirituali au un rol important: sa sustina invataturile biblice.

Alianţa Familiilor din România