Postul și prostul

Pentru omul credincios, postul este un prilej de întoarcere spre sine, de cumpătare, de modestă evaluare personală.

Pentru omul kitsch, postul e un prilej de exhibare a sinelui, de etalare a vanității, un voios curs de dezvoltare personală.

Pentru primul, postul e o sărbătoare a spiritului, a căutărilor individuale, a însingurării.

Pentru cel de-al doilea, e un festin al dietei vegetariene, al colindării mall-urilor în căutare de lapte de migdale, al check-in-urilor în zona rafturilor bio, al slăninei afișate pe Facebook.

Pentru primul, este un timp în care își cântărește el însuși faptele și încearcă să fie mai bun.

Pentru cel de-al doilea, este un timp în care bate cruci la fiecare colț de stradă și în care încearcă să fie mai popular.

Pentru primul, e un moment în care-și pune gândurile în ordine.

Pentru cel de-al doilea, este momentul în care face ordine în citatele din Arsenie Boca.

Pentru omul credincios, postul este un timp în care încearcă să fie.

Pentru omul kitsch, postul este un timp în care încearcă să pară.

Pentru omul credincios, postul este în primul rând curățenie sufletească, o pregătire a unei mult așteptate izbăviri individuale întru Hristos.

Pentru Regina Tanga a României, postul se face în grup întru love&lovele.

Prefer un sincer necredincios decât adunătura asta de farisei care mimează ritualurile, de dive politice înnebunite după publicitate creștin-ortodoxă, de creștiincioși raw-vegani care fac paradă de credința lor în zilele cu roșu din calendar.

Florin Negruţiu

Sursa: republica.ro