Parohia “Sf. Nectarie Taumaturgul” - Coslada (Spania)
Parroquia “San Nectario el Taumaturgo”-Coslada/Romanian Orthodox Parish "St. Nectarios, the Healer"-Coslada

Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei

Parohia "Sf. Nectarie Taumaturgul" - Coslada, Spania

Parroquia "San Nectario, El Taumaturgo" - Coslada

Romanian Orthodox Parish "St. Nectarios, The Healer" - Coslada

  • Prima pagina
  • Episcopul locului
  • Istoricul parohiei
  • Viaţa Sfântului Nectarie
  • Taine și ierurgii
    • Botezul
    • Cununia
    • Îndrumar de spovedanie
    • Parastasul
    • Spovedania
  • Familia preotului
  • Şcoala parohială
  • Programul liturgic
  • Contact
  • Español
23 iunie 2012

Impatimirea si grija

admin_nec Duhovnicești

Nervul tuturor patimilor este impatimirea, nazuinta care ne leaga de aparentele vazute ale lucrurilor ce ne fagaduiesc mult, si nu ne dau nimic sau foarte putin. Impatimirea atrage dupa ea spre exterior toate puterile noastre sufletesti. Ea e cleiul care ne lipeste de suprafata lumii exterioare. Problema ascezei este cum poate fi omorata aceasta impatimire, substanta patimilor, nu cum sa omoram fiinta noastra autentica si lumea in care ne aflam. Cum sa ajungem sa putem vietui in aceasta lume ca fiinte libere, admirand-o si intelegand-o ca zidire transparenta a lui Dumnezeu, fara ca aceasta admiratie sa ne aserveasca suprafetei ei pur sensibile si opace, impiedicand dezvoltarea noastra ca fiinte orientate spre ordinea spirituala infinita. Cum putem, oare, sa folosim acest drum spre tinta noastra, care e lumea, fara sa cadem si sa sucombam pe el?

Dar ceea ce ne mai leaga inca de lucruri e grija. Ea e rodul amar al patimilor sau al impatimirii de lucrurile lumii. Patima isi traieste apogeul in gustarea placerii si in revolta fata de durere (intristarea, mania). Omul patimas isi alterneaza existenta intre voluptatile placerii si chinurile durerii. De multe ori acestea nu sunt net separate intreolalta. Clipele ocupate de placere si de durere propriu zis sunt poate rare, dar atat placerea, cat si durerea ii tin fiinta in tensiune inca cu mult inainte de a se trai ele de fapt. O mare parte din viata sa omul se afla in asteptarea si in cautarea de placeri si in frica de dureri, prezente si viitoare. Acesta e un rod al patimilor, e manifestarea necontenita a prezentei patimilor din noi. Asteptarile si temerile acestea ne produc griji. Dar chiar si in rastimpurile cand nu mai avem constiinta actuala ca asteptam o placere, sau ca ne temem de o durere viitoare, lucram pentru asigurarea unor placeri si pentru evitarea unor dureri viitoare neprecizate. Motorul care ne impinge in aceasta lucrare este grija. Ea e delegata impatimirii pe planul mai din fata al vietii si e loctiitoarea statornica a acesteia, in rastimpurile ei de retragere pe planul din fundal. Cand „cucoana impatimire” doarme, slujnica ei, doamna grija (Frau Sorge) sta treaza si vegheaza, „cu parul zburlit si cu ochii tulburi de nesomnul aproape permanent”.

Dupa fleidegger, grija este o structura care cuprinde intreaga constitutie a omului. Prin ea, omul este mereu „inaintea sa” (Sichvorwegsein). Este o structura nelinistita a dinamismului sau, o structura existentiala, nu o insusire statica. in aceasta caracteristica generala a omului „de a fi mereu inaintea sa” se manifesta fenomenul „fricii” (Angst), o alta structura existentiala a omului, care e alimentata pe de o parte de faptul ca omul e o existenta ce face parte din lume, nesigura in posibilitatile ce i le ofera aceasta, pe de alta, de sentimentul ca e o fiinta predata raspunderii sale, avand mereu sa se lanseze spre posibilitatile sale viitoare, adica spre cea mai proprie posibilitate a sa.

Motorul grijii e frica, si prin ea omul cauta sa asigure mereu realizarea posibilitatilor sale viitoare in legatura cu lumea in care se afla tintuit. A face parte din lume inseamna esential a avea grija. Grija nu-l lasa din lanturile sale nici o clipa cat traieste: „Cura teneat, quamdiu vixerit”, spune o legenda din mitologie, care imparte pe om intre Jupiter (sufletul), Tellus (pamantul) si grija (existenta pamanteasca).

Heidegger marturiseste ca interpretarea aceasta a omului ca grija, ca si analiza aceasta fenomenologica a grijii, i-a rasarit dintr-o incercare de interpretare a antropologiei au-gustiniene, adica elino-crestine.

De fapt, descrierea grijii ca: 1) rod al fricii, 2) al impletirii omului cu lumea (al fricii de lume) si 3) ca lansare permanenta a lui inaintea sa, 4) din constiinta ca isi este predat sie insusi, 5) pentru implinirea posibilitatii sale celei mai proprii, dar ca prin grija omul 6) nu cauta si nu obtine de fapt realizarea posibilitatii sale celei mai proprii, pentru ca nu si-a rasarit siesi ca eu intim, si deci ca rostul propriu al existentei i-a ramas in grija ascuns, – corespunde conceptiei antropologice crestine.

Dar aceasta analiza a grijii, facuta de Heidegger, nu e completa, in primul rand prin faptul ca grija pe care o are in vedere el are si alte caracteristici, iar in al doilea rand pentru ca crestinismul mai cunoaste si o alta grija, pe langa aceasta grija lumeasca. Din analiza grijii lumesti lipsesc, adica, trei elemente: impatimirea, placerea si durerea; ele sunt piroanele existentiale care il tintuiesc pe om de lume, prin care el se simte „In-der-Welt-sein” si care explica si „frica” omului de lume. impatimirea care cauta placerea leaga pe om de lume. Ea, impreunata cu durerea, il face sa se lanseze mereu inaintea sa pentru a-si asigura placerea si a evita durerea. Iar frica lumeasca e o frica precis determinata: frica de a fi lipsit in viitor de placere si de a avea parte de durere. Aceasta face de altfel ca omul, in loc sa-si descopere „eul sau intim” (das Selbst) si sa caute realizarea posibilitatii sale proprii, ramane prin grija cazut la starea eului colectiv (das Man) si realizeaza posibilitati improprii ale sale, sau ratarea pe care Heidegger nu o explica, pentru ca a trecut cu vederea elementele prin care o putea explica.

Ceea ce a scos bine in relief Heidegger din efectele acestei griji e inlantuirea totala sau exagerata a omului de lume si coborarea lui la o existenta cenusie, improprie, monotona, robita si de suprafata.

Dar prin faptul ca Heidegger vede ultima explicatie a grijii in sentimentul omului ca trebuie sa-si realizeze „posibilitatea sa cea mai proprie”, tinta ratata de grija analizata de el, precum si prin faptul ca insusi omul care si-a regasit intimitatea se lanseaza mereu inaintea sa in realizarea de fapt a posibilitatii sale celei mai proprii, ni se arata ca lui Heidegger i-a licarit totusi in fata cugetarii si o altfel de grija, careia totusi s-a sfiit sa-i dea acelasi nume, de grija. Aceasta este „grija” omului pentru destinul sau etern, grija de mantuire.

Aceasta grija se opune celeilalte. Nu mai e grija de existenta sa in lume, nu mai vine din impatimirea de placerile lumii si deci nici din frica de durerile ei. Dimpotriva, ea rasare acolo unde se leapada „toata grija cea lumeasca”, fiindca ea inseamna grija de a placea lui Dumnezeu, nu de a placea lumii, pentru a ne bucura de placerile ei si a ne scuti de durerile ei. Grija aceasta creste din raspunderea ce o are omul de sinea sa adevarata, satisfacand porunca acestei responsabilitati; este totodata o lansare continua a omului peste sine, spre izvorul vietii sale eterne, dar e o lansare spre inaltimea de dincolo de lume, nu in jos, spre lume, deci o adevarata depasire. Talmaceste si ea o frica a omului, dar o frica de sfarsitul definitiv in moarte, ea singura reusind sa-l scape de ceea ce se teme. insa in definitia acestei griji nu mai intra impatimirea de lume, ca absoluta si totala apartenenta a omului la lume (In-der-Welt-Sein). Omul continua sa fie in lume, dar si mai presus de lume; e pe de o parte in mod necesar in lume prin latura trupeasca a fiintei sale, dar, pe de alta parte, e si tinde mai presus de lume, sau e chiar in lume ca fiinta libera si spirituala, deci altfel de cum se afla in ea lucrurile si animalele. Lumea poate dispune de el, dar nu de intregul fiintei sale. Pe de o parte, dispune lumea de el; pe de alta, inca intr-o mai mare masura, dispune el de lume.

De grija cea dintai trebuie sa scape omul pentru a se face disponibil lui Dumnezeu. Cand a scapat de ea, a scapat de impatimire, a dobandit neimpatimirea, a dobandit libertatea de patimi si de lume. Spre eliberarea de aceasta grija tinteste purificarea, nu de eliberarea de grija de Dumnezeu. Prin ea, sau prin implinirea voii Iui Dumnezeu, se realizeaza fiinta noastra autentica.

Parintele Dumitru Staniloae

sursa: crestinortodox.ro

„Ca toate poftele trupului calcand” Psalmi

Articole pe același subiect

8D569B43-E102-40F0-A455-2BDB20630F4B

Duhovnicești

Ascultarea

4EDBFF48-BBC8-4DB4-A1BA-32F08E17DDC0

Duhovnicești

Grija exagerată

11429641-C687-4AB4-A731-D01927AF096D

Duhovnicești

Slava deșartă

Moaștele Sf. Nectarie
în biserica din Coslada


Moaștele Sf. Martiri din Hozeva
în biserica din Coslada




Moaștele Sf. Epictet și Astion
în biserica din Coslada




Tipărite în parohie

Statististici


free counters

Blogroll

  • Iconografo
  • Kalomiros.blogspot.com.es
  • L'atelier Saint Jean Damascene
  • L'Institut Saint-Serge
  • Mitropolia greaca Madrid
  • Monasterio virtual
  • Noi în Spania
  • Occidentul românesc
  • Paso a paso en la Ortodoxia
  • Pro Ortodoxia

Atitudine ortodoxă

  • Fericiţi cei prigoniţi
  • Laurenţiu Dumitru
  • ProVita
  • ProVita Craiova
  • Rafael Udrişte
  • Război întru Cuvânt
  • Razvan Codrescu
  • Savatie Baştovoi
  • Sceptik
  • Viaţa la ţară

Resurse ortodoxe

  • Biblia ortodoxă
  • Biblioteca (ortodoxie.3x.ro)
  • Biblioteca mănăstirii Săraca
  • Biblioteca teologică digitală
  • Biblioteca viostil
  • Coleţia de paterice
  • Doxologia
  • Enciclopedia ortodoxă
  • Harta mănăstirilor
  • Mărturisitor ortodox
  • Materiale provita
  • OrtodoxMedia
  • Servicios y Oraciones
  • Sfaturi ortodoxe
  • Sinaxarul (audio)
  • Tâlcuirea Psaltirii
  • Tezaurul ortodox
  • Vieţile sfinţilor

Femeia şi mama ortodoxă

  • Casa părintească
  • Dăruind vei dobândi
  • Din pridvor
  • Femeia creştină
  • Gândeşte frumos
  • Hristos împărtăşit copiilor
  • La pieptul mamei
  • Orthodox education
  • Picuri de rouă
  • Un colţişor de rai

Utile

  • athoscollection.ro
  • bluartdesign.bizoo.ro
  • icoaneortodoxe.com.ro
  • Însemne ortodoxe
  • magazinortodox.ro
  • skiadopoulosbros.gr
  • vesminte-mithra.ro
  • vesmintepreotesti-iasi.ro
  • www.amro.ro
  • www.art-mobirel.ro
  • www.artborder.gr
  • www.arttiffany.ro
  • www.bingbeng.ro
  • www.brodart.ro
  • www.churchitems.gr
  • www.clopote.md
  • www.clopote.ro
  • www.clopoteblotor.ro
  • www.cusutsibrodat.ro
  • www.dimbales.com
  • www.dixibijou.ro
  • www.evagelidisilias.gr
  • www.gallerybyzantium.com
  • www.geritrading.ro
  • www.ierorafeio.gr
  • www.iletrade.ro
  • www.jianuart.ro
  • www.landau.ro
  • www.lidar.ro
  • www.marmovest.ro
  • www.maryhit.com
  • www.mobilier-biserici.ro
  • www.msfc.ro
  • www.orthodoxmall.eu
  • www.pantex.ro
  • www.profiart.ro
  • www.reinvierea.ro
  • www.studio-vitralii.ro
  • www.stzosima.com
  • www.tarobrod.ro
  • www.textor-textiles.ro
  • www.textor.ro
  • www.theiconart.gr
  • www.ttc-stoffe.ro
  • www.vesminte.com
  • www.vesminte.ro
  • www.vesmintepreotesti.com
  • www.vesnavestments.com
  • www.xaxiras.com

Caută în site

Categorii articole

  • Album foto
  • Antiecumenism
  • Anunțuri
  • Articole și resurse în limba spaniolă
  • Atitudine
  • Audio
  • Cântări
  • Cărţi
  • Din Spania
  • Duhovnicești
  • Organizare
  • Parohie
  • Predici la Duminici și Sărbători
  • Program
  • Provita
  • Sfântul Nectarie
  • Știri și evenimente
  • Uncategorized
  • Viața parohiei
  • Video
  • Viețile Sfinților

Adresa parohiei şi programul liturgic

Adresa: Coslada, Calle del Ferrocarril 21-23

Programul liturgic săptămânal:

Luni:
09.00 – Paraclisul MD Prodromiţa.

Marţi:
09.00 – Paraclisul Sf. Ioan Botezătorul.

Miercuri:
08.00 – Taina Spovedaniei;
09.00 – Paraclisul Sf. Nectarie;
10.00 – Taina Spovedaniei.

Joi:
09.00 – Paraclisul Sf. Ioan Rusul

Vineri:
08.00 – Taina Spovedaniei;
09.00 – Paraclisul Maicii Domnului;
10.00 – Taina Spovedaniei.

Sâmbătă:
08.00 – Taina Spovedaniei;
09.00 – Paraclisul Sf. Mucenic Gheorghe;
10.00 – Taina Spovedaniei.
15.30 – Taina Spovedaniei şi Vecernia.

Duminică:
08.30 – Sfânta Liturghie.

În zilele praznicelor împărăteşti sau de pomenire a sfinţilor din timpul săptămânii, Sfânta Liturghie se săvârşeşte dimineaţa, potrivit programului anunţat în duminica dinaintea sărbătorii.

Paroh, Pr. George Cimpoca

Telefon: 677. 275. 236

Arhiva articolelor

  • aprilie 2021 (10)
  • martie 2021 (42)
  • februarie 2021 (34)
  • ianuarie 2021 (23)
  • decembrie 2020 (39)
  • noiembrie 2020 (19)
  • octombrie 2020 (18)
  • septembrie 2020 (19)
  • august 2020 (30)
  • iulie 2020 (38)
  • iunie 2020 (41)
  • mai 2020 (12)
  • aprilie 2020 (37)
  • martie 2020 (25)
  • februarie 2020 (24)
  • ianuarie 2020 (28)
  • decembrie 2019 (28)
  • noiembrie 2019 (32)
  • octombrie 2019 (37)
  • septembrie 2019 (35)
  • august 2019 (19)
  • iulie 2019 (20)
  • iunie 2019 (37)
  • mai 2019 (53)
  • aprilie 2019 (38)
  • martie 2019 (31)
  • februarie 2019 (43)
  • ianuarie 2019 (56)
  • decembrie 2018 (37)
  • noiembrie 2018 (36)
  • octombrie 2018 (25)
  • septembrie 2018 (31)
  • august 2018 (13)
  • iulie 2018 (43)
  • iunie 2018 (49)
  • mai 2018 (58)
  • aprilie 2018 (72)
  • martie 2018 (77)
  • februarie 2018 (67)
  • ianuarie 2018 (77)
  • decembrie 2017 (45)
  • noiembrie 2017 (41)
  • octombrie 2017 (76)
  • septembrie 2017 (64)
  • august 2017 (50)
  • iulie 2017 (96)
  • iunie 2017 (50)
  • mai 2017 (38)
  • aprilie 2017 (58)
  • martie 2017 (72)
  • februarie 2017 (43)
  • ianuarie 2017 (39)
  • decembrie 2016 (52)
  • noiembrie 2016 (38)
  • octombrie 2016 (60)
  • septembrie 2016 (66)
  • august 2016 (33)
  • iulie 2016 (33)
  • iunie 2016 (66)
  • mai 2016 (62)
  • aprilie 2016 (56)
  • martie 2016 (52)
  • februarie 2016 (59)
  • ianuarie 2016 (58)
  • decembrie 2015 (53)
  • noiembrie 2015 (35)
  • octombrie 2015 (62)
  • septembrie 2015 (40)
  • august 2015 (76)
  • iulie 2015 (77)
  • iunie 2015 (69)
  • mai 2015 (77)
  • aprilie 2015 (72)
  • martie 2015 (118)
  • februarie 2015 (108)
  • ianuarie 2015 (72)
  • decembrie 2014 (62)
  • noiembrie 2014 (76)
  • octombrie 2014 (87)
  • septembrie 2014 (109)
  • august 2014 (94)
  • iulie 2014 (66)
  • iunie 2014 (103)
  • mai 2014 (110)
  • aprilie 2014 (104)
  • martie 2014 (149)
  • februarie 2014 (99)
  • ianuarie 2014 (128)
  • decembrie 2013 (113)
  • noiembrie 2013 (85)
  • octombrie 2013 (103)
  • septembrie 2013 (152)
  • august 2013 (128)
  • iulie 2013 (113)
  • iunie 2013 (79)
  • mai 2013 (53)
  • aprilie 2013 (51)
  • martie 2013 (53)
  • februarie 2013 (76)
  • ianuarie 2013 (81)
  • decembrie 2012 (53)
  • noiembrie 2012 (50)
  • octombrie 2012 (76)
  • septembrie 2012 (45)
  • august 2012 (53)
  • iulie 2012 (50)
  • iunie 2012 (46)
  • mai 2012 (70)
  • aprilie 2012 (38)
  • martie 2012 (52)
  • februarie 2012 (60)
  • ianuarie 2012 (64)
  • decembrie 2011 (66)
  • noiembrie 2011 (49)
  • octombrie 2011 (64)
  • septembrie 2011 (60)
  • august 2011 (64)
  • iulie 2011 (54)
  • iunie 2011 (52)
  • mai 2011 (49)
  • aprilie 2011 (31)
  • martie 2011 (42)
  • februarie 2011 (44)
  • ianuarie 2011 (41)
  • decembrie 2010 (42)
  • noiembrie 2010 (46)
  • octombrie 2010 (43)
  • septembrie 2010 (44)
  • august 2010 (46)
  • iulie 2010 (37)
  • iunie 2010 (62)
  • mai 2010 (34)
  • aprilie 2010 (28)
  • martie 2010 (35)
  • februarie 2010 (54)
  • ianuarie 2010 (49)
  • decembrie 2009 (59)
  • noiembrie 2009 (60)
  • octombrie 2009 (70)
  • septembrie 2009 (69)
  • august 2009 (55)
  • iulie 2009 (51)
  • iunie 2009 (62)
  • mai 2009 (49)
  • aprilie 2009 (30)
  • martie 2009 (13)
  • februarie 2009 (35)
  • ianuarie 2009 (38)
  • decembrie 2008 (24)
  • noiembrie 2008 (9)
  • octombrie 2008 (7)
Parohia “Sf. Nectarie Taumaturgul” - Coslada (Spania)
  • Prima pagina
  • Episcopul locului
  • Istoricul parohiei
  • Viaţa Sfântului Nectarie
  • Taine și ierurgii
    • Botezul
    • Cununia
    • Îndrumar de spovedanie
    • Parastasul
    • Spovedania
  • Familia preotului
  • Şcoala parohială
  • Programul liturgic
  • Contact
  • Español
Adresa bisericii parohiale: Calle del Ferrocarril
nr. 21-23, Coslada
Telefon: 0034.677 275 236