Fecioria
Din cauza intelegerii gresite a iubirii, multi tineri renunta la varste fragede la feciorie. Ei sunt invatati si ajung sa creada ca iubirea nu ia fiinta si nu traieste decat prin pofta si satisfacerea ei. Reducerea iubirii la satisfactie sexuala, face ca persoana iubita sa devina doar un obiect de implinire a placerii, care poate fi schimbata oricand cu o alta persoana (redusa la stadiul de obiect). Faptul ca se vorbeste tot mai mult de o casatorie de proba, de pastrarea virginitatii premaritale doar pentru a evita bolile (BTS), sarcinile nedorite etc, arata ca valorile crestine au fost minimalizate.
Fecioria este un atribut al Tatalui, Fiului si Sfantului Duh. Iar omul fiind creat dupa chipul lui Dumnezeu, a fost adus la existenta cu fecioria sadita in fire. Din cauza caderii in pacat, Dumnezeu ingaduie legatura trupeasca dintre Adam si Eva ca moartea (care intrat in lume ca urmare a despartirii omului de Dumnezeu) sa nu desfiinteze neamul omenesc. Ca firea omeneasca era capabila sa nasca fara legatura trupeasca de acum, reiese din nasterea lui Hristos. Mantuitorul nu este rodul poftei trupesti si nici nu distruge fecioria Maicii Sale prin nasterea Sa. Asadar, nu fecioria trebuie sa ne rusineze, ci desfranarea. Si sa nu uitam ca la invierea de obste vom fi precum ingerii, fiinte care nu mai cunosc atractia trupeasca.
Fecioria nu exista in zilele noastre pentru ca ar fi rea casatoria. Daca ar fi luat fiinta din acest motiv, atunci fecioria ar fi fost obligatorie pentru orice credincios. Ea nu trebuie privita nici ca un mijloc de rezolvare a problemei demografice. Ar fi nedrept ca fecioria sa fie rezumata la o piedica in cresterea populatiei.
Fecioria este un alt mod de iubire si de unire cu Dumnezeu. Cand vorbim de fecioria pe care o intalnim la monahi, trebuie stiut ca ea are la baza o harisma speciala de la Dumnezeu. Ea este un dar. Din acest motiv, nu orice persoana trebuie sa renunte la casatorie, ci numai acelea care sunt chemate de Dumnezeu spre acest mod de vietuire. A nu tine seama de aceasta harisma inseamna a fi un monah improvizat.
Sunt si persoane care nu au intrat in monahism si duc o viata in feciorie. Acestor persoane trebuie sa le spunem ca fecioria nu are nicio valoare daca este traita in afara vietii din Biserica. Adevarata feciorie nu se reduce la trup, ci la curatirea de patimi.
Fecioria nu dauneaza sanatatii, cum adeseori se crede si nici nu cere sa nu te bucuri de viata. Dimpotriva, prin unirea cu Dumnezeu, ea il face pe om partas bucuriilor care nu cunosc sfarsit.
Sa nu credeti ca doar monahii vor fi partasi fericirii vesnice. Luati seama la Moise si Ilie, primul a cunoscut casatoria, cel de-al doilea nu, dar amandoi au fost prezenti alaturi de Hristos pe Muntele Tabor cand S-a schimbat la Fata. Amandoi au ajuns la aceleasi inaltimi. Asa ca nu fecioria sau casatoria in sine ne mantuiesc, ci modul in care traim fecioria si casatoria.
Adrian Cocosila
sursa: crestinortodox.ro