Parohia “Sf. Nectarie Taumaturgul” - Coslada (Spania)
Parroquia “San Nectario el Taumaturgo”-Coslada/Romanian Orthodox Parish "St. Nectarios, the Healer"-Coslada

Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei

Parohia "Sf. Nectarie Taumaturgul" - Coslada, Spania

Parroquia "San Nectario, El Taumaturgo" - Coslada

Romanian Orthodox Parish "St. Nectarios, The Healer" - Coslada

  • Prima pagina
  • Episcopul locului
  • Istoricul parohiei
  • Viaţa Sfântului Nectarie
  • Taine și ierurgii
    • Botezul
    • Cununia
    • Îndrumar de spovedanie
    • Parastasul
    • Spovedania
  • Familia preotului
  • Şcoala parohială
  • Programul liturgic
  • Contact
  • Español
31 ianuarie 2014

Ileana Vulpescu: ”Succesul nu te poate face nici mai deştept, nici mai talentat”

admin_nec Uncategorized

18472338„Biblioteca pentru toţi” revine cu un roman de referinţă: „Arta conversaţiei”, de Ileana Vulpescu
Înaintea lansării romanului “Arta conversaţiei”, am stat de vorbă cu scriitoarea Ileana Vulpescu despre istoria romanului, despre Romulus Vulpescu şi despre impactul literaturii în lumea de azi.

■ Jurnalul Naţional: Doamnă Ileana Vulpescu, sunteţi autoarea mai multor romane de succes. Totuşi, “Arta conversaţiei”, care apare, acum, într-o nouă ediţie, în colecţia relansată a „Bibliotecii pentru toţi”, s-a bucurat de o asemenea popularitate, încât se poate spune că v-a impus, brusc, într-o altă categorie: aceea a autorilor de best-seller. Ce aţi simţit în momentul în care aţi perceput că acest roman v-a schimbat destinul literar?
■ Ileana Vulpescu: Publicam a treia carte. La prima (Ş.a.m.d.) avusesem 7.500 de exemplare, la a doua (Rămas-bun) 2.500 şi deodată, la “Arta Conversaţiei” aveam 50.000. Mi se oferea şansa de a fi citită de mai multă lume, şi băgată-n seamă de critică. Eu socotesc “Rămas-bun” mult peste “Arta conversaţiei”. La fel şi cartea sufletului meu, “Sărută pământul acesta”. Îmi pare bine că astăzi se publică “Arta conversaţiei” în „Biblioteca pentru toţi”, fiindcă, în vremuri de recesiune, e foarte important preţul unui lucru. N-aveam de unde să ştiu că mi se schimbă destinul literar. Succesul m-a lăsat cu minţile la locul lor, cum s-ar zice: cu toată ţigla pe casă, de vreme ce succesul nu te poate face nici mai deştept nici mai talentat.

Condiţia scriitorului în comunism
■ “Arta conversaţiei” a avut curajul, în plină epocă socialistă, să înfăţişeze o problematică umană desprinsă de clişeele propagandei oficiale. A fost greu să faceţi să “treacă” romanul de rigorile şi constrângerile cenzurii? Era dificilă condiţia de scriitor în regimul comunist?
■ Spre surprinderea mea, nicio dificultate, fiindcă incrimina perioada lui Gheorghiu-Dej, iar pe cea următoare doar prin aluzii, mai mult din amănuntele financiare privind viaţa personajului principal feminin, ori atmosfera din spitale: intrigi, Partidul fiind în toate.
Era grea, fiindcă trăiai ca hoţul de buzunare, cu ochii-n patru, ca să nu atragi atenţia, ca marinarul care trebuie să ocolească stâncile. Trebuia să te strecori, să prinzi momentul când Cenzura devena mai blândă fiindcă era, de pildă, Anul femeii sau sărbători de acelaşi fel.
Cine spune însă că a ieşit cu rogojina aprinsă-n cap, spunând deschis “jos comunismul”, are deficienţe de memorie. Cine, în 2013, îi judecă pe cei din 1980, aplicându-le standardele de azi, comite o gravă eroare. Eroii au murit fie la canal, fie-n puşcării. Scriitorul a dus viaţa hoţului de buzunare şi a marinarului prudent.
Din punct de vedere scriitoricersc, n-am fost nici victima comunismului nici răsfăţata lui.

■ Aţi înfăţişat, în acest roman, şi o problematică feminină distinctă, atât de feminitatea obişnuită în romanul românesc, cât şi de “feminismul” socialist, în care femeia era “tovarăşa de viaţă” a bărbatului. În ce măsură poate contribui literatura la dezbaterea unor asemenea teme de mare importanţă socială?
■ Dacă scriitorii n-ar crede că prin cărţile lor clintesc ceva în conştiinţa, în comportamentul oamenilor, n-ar mai scrie. Scriitorul, în adâncul fiinţei lui, cred că se doreşte un misionar.
Cred în virtutea literaturii de-a alina sufletele. Dezbaterea pe plan oficial a unor probleme sociale privind, de pildă, feminismul în lume, nu cred că se sinchiseşte de literatură. Sau poate, ştiu eu? Neîncrederea mi se trage din proasta părere pe care o am, cu puţine excepţii, despre politicienii lumii, adică despre cei care ne planifică viaţa. Dacă în asemenea împrejurări se pomeneşte şi literatura, seamănă a măruntă flatare a scriitorilor, fără nicio consecinţă însă în programul hotărât de cei cu pâinea şi cuţitul.

■ Romanul a fost, din câte ştiu, transpus şi pe scenă, într-un spectacol de succes de la începutul anilor ’80. Cum aţi apreciat experienţa scenei, în raport cu cea a literaturii? V-aţi recunoscut în spectacol sau spectacolul prevalează, inevitabil, în raport cu textul?
■ Succesul spectacolului al cărui text se trăgea din carte l-a asigurat problema familiei, singura pe care-o prezenta; problemă de trecut, de prezent, de viitor. Ceva ce nu ţine de-un regim anume.

Despre succes
■ Ce e mai important, succesul de critică sau succesul de public?
■ Un critic literar spunea că există cărţi lăudate de critică şi necitite şi altele nelăudate şi citite. Eu mă aflu în tagma autorilor ignoraţi de critică de la o vreme, dar citiţi, mulţumesc lui Dumnezeu; doar pentru asta scriu. Criticii sunt şi ei oameni, cu simpatiile, cu antipatiile lor. Şi vorba lui Hemingway relativă la critici: “Îşi câştigă fiecare pâinea cum poate”. Sănătate să fie !

■ Cât e ficţiune şi cât e biografie în „Arta conversaţiei”?
■ Biografie este epoca evocată în carte. Am trăit-o din plin! Biografie este Stalin, este scrisoarea pe care Sînziana Hangan, copil, i-o trimite lui Stalin de ziua lui, scrisoare autentică, pe care n-am făcut decât să o reproduc. Biografie sunt cotele pe care ţăranul nu avea cum să le-ndeplinească şi colectivizarea care n-a scăpat niciun mijloc de înfricoşare, inclusiv bătaia. Biografie sunt ţăranii strămutaţi, de la casele lor, în Bărăgan, pentru a fi fost chiaburi, “duşmani ai poporului”.
Restul e imaginaţie. Privind nişte oameni obişnuiţi şi viaţa lor: se nasc, cresc, iubesc, sunt dezamăgiţi, mor. Ca oriunde şi oricând.

■ Este “Arta conversaţiei”, dintre romanele pe care le-aţi scris, cel la care ţineţi cel mai mult?
■ Nu. Cartea mea preferată este “Sărută pământul acesta”.

■ Toate romanele dumneavoastră, atât înainte, cât şi după 1989, au beneficiat de o înfăţişare grafică deosebită, chiar în condiţiile de precaritate materială din ultimul deceniu al comunismului. Este important aspectul grafic al cărţii? Poate grafica să completeze, cu limbajul ei specific, textul?
■ Nimic nu poate completa sau îmbunătăţi textul. Dar oricare ar fi textul, cartea trebuie să fie frumoasă. Eu sunt adepta bibliofiliei pentru toţi. În momentul când un editor acceptă să tipărească o carte, dând sau primind bani, trebuie să se-ngrijească de aspectul cărţii. Să-i fie drag cititorului să se uite la carte, s-o răsfoiască tandru şi grijului.

O existenţă dublă
■ Aţi trăit, decenii bune, o existenţă dublă. Pe de-o parte, aţi fost o scriitoare extrem de populară, prezentă în conştiinţa publicului, iar pe de alta, cercetătoare la extrem de seriosul Institut de Lingvistică al Academiei Române. Cum aţi împăcat cele două existenţe?
■ Le-am împăcat perfect. Am lucrat la două dicţioare, ceea ce m-a disciplinat în privinţa logicii în exprimare. Dicţionarul presupune o muncă amănunţită, de răbdare, de exprimare concisă, plină de conţinut. Când scriu, caut să nu uit nicio clipă că am fost redactor de dicţionar.

■ Dedicaţi ultimul roman, “Doamnă doctor, noi când o să murim”, soţului şi fiicei dumneavoastră. Romulus Vulpescu a fost el însuşi un creator cu o puternică personalitate şi cu o activitate meticuloasă şi laborioasă. S-au împlinit anul trecut, în septembrie, 60 de ani de când v-aţi cunoscut. A fost dificil pentru o scriitoare să trăiască împreună cu un alt scriitor? Aţi cunoscut sentimentul rivalităţii literare?
■ Doi scriitori cu o căsnicie ca oricare alta. Eşti scriitor în faţa foii de hârtie, în rest – un bărbat şi o femeie. Între noi n-a fost nicio rivalitate. Ne-am fost de folos unul altuia, fiind fiecare cenzorul a ceea ce scria celălalt. Bărbatu-meu spunea despre mine: “Bine că nu eşti tu la cenzură că n-ar mai apărea nicio carte, la cât eşti de-a dracu’”.

■ Aş vrea să vă pun o întrebare pe care am pus-o şi altor scriitori: ce viitor are literatura? Ce viitor are cultura într-o societate a informaţiei, şi nu a valorii?
■ Istoria omenirii fiind un compendiu de crime, de orori, totuşi literatura a supravieţuit; cultura, uneori respirând din toţi plămânii, altminteri gâfâind, şi-a tras totuşi sufletul. La fel şi astăzi. Nu informaţia strică lumea, ci promovarea agresivă a nonvalorii. Dar vorba chinezilor: foarfeca lui Dumnezeu tunde toţi copacii sau Dumnezeu n-a lăsat niciun capac s-ajungă pân’ la cer.
Epoca noastră ori ne va stinge prin intoxicare ori evenimente neprevăzute vor aduce oamenii cu picioarele pe pământ, îi vor îndrepta spre valorile esenţiale ale vieţii.
Deocamdată cultura se află în insuficienţă respiratorie, sufocată de avalanşa semidocţilor agresivi, a nonvalorii, a vulgarităţii.
Poate e naivitate din partea mea, dar eu cred în supravieţuirea culturii.

■ A apărut recent ediţia Villon la care Romulus Vulpescu a muncit o viaţă. Fără îndoială, e un eveniment literar. Ce reprezenta Villon pentru Romulus Vulpescu?
■ O iubire de-o viaţă, un poet de-al cărui nume a vrut să-l lege pe-al său. Îl considera un mare poet al lumii, nu numai un dar hărăzit Franţei.

■ Interviurile pe care le acordaţi sunt rare şi de fiecare dată ele sunt citite şi citate. De ce vă feriţi de interviuri? E interviul o specie care ajută un scriitor?
■ Răspunsurile la un interviu depind de întrebările care ţi se pun. Dacă întrebările sunt neinspirate, la fel sunt şi răspunsurile. Un text prost îl trage pe actor în jos! Şi un interviu cu întrebări neesenţiale, puse-n dorul lelii, îl trage în jos pe scriitor.
Interviul este o specie care, condusă inteligent, îi foloseşte scriitorului, chiar îl face să se autoanalizeze. În acest duet este mai important cel care intevievează decât cel care răspunde, oricine ar fi el.

Sursa: jurnalul.ro

Duminica a XVII-a după Rusalii Λειτουργικά αγιορείτικα

Articole pe același subiect

F7433713-6E32-483F-A168-FC1E1FE6D09E

Duhovnicești, Uncategorized

BETLEEMUL

4B936ACC-16EC-4629-96F8-AABA93970756

Parohie, Uncategorized

Pregătiți de Nașterea Domnului 2020

77C1E3B1-54AB-41CD-A593-83A30BDDAB15

Uncategorized

ΘΕΟΔΩΡΟΣ ΒΑΣΙΛΙΚΟΣ ΥΜΝΟΙ ΧΡΙΣΤΟΥΓΕΝΝΩΝ

Moaștele Sf. Nectarie
în biserica din Coslada


Moaștele Sf. Martiri din Hozeva
în biserica din Coslada




Moaștele Sf. Epictet și Astion
în biserica din Coslada




Tipărite în parohie

Statististici


free counters

Blogroll

  • Iconografo
  • Kalomiros.blogspot.com.es
  • L'atelier Saint Jean Damascene
  • L'Institut Saint-Serge
  • Mitropolia greaca Madrid
  • Monasterio virtual
  • Noi în Spania
  • Occidentul românesc
  • Paso a paso en la Ortodoxia
  • Pro Ortodoxia

Atitudine ortodoxă

  • Fericiţi cei prigoniţi
  • Laurenţiu Dumitru
  • ProVita
  • ProVita Craiova
  • Rafael Udrişte
  • Război întru Cuvânt
  • Razvan Codrescu
  • Savatie Baştovoi
  • Sceptik
  • Viaţa la ţară

Resurse ortodoxe

  • Biblia ortodoxă
  • Biblioteca (ortodoxie.3x.ro)
  • Biblioteca mănăstirii Săraca
  • Biblioteca teologică digitală
  • Biblioteca viostil
  • Coleţia de paterice
  • Doxologia
  • Enciclopedia ortodoxă
  • Harta mănăstirilor
  • Mărturisitor ortodox
  • Materiale provita
  • OrtodoxMedia
  • Servicios y Oraciones
  • Sfaturi ortodoxe
  • Sinaxarul (audio)
  • Tâlcuirea Psaltirii
  • Tezaurul ortodox
  • Vieţile sfinţilor

Femeia şi mama ortodoxă

  • Casa părintească
  • Dăruind vei dobândi
  • Din pridvor
  • Femeia creştină
  • Gândeşte frumos
  • Hristos împărtăşit copiilor
  • La pieptul mamei
  • Orthodox education
  • Picuri de rouă
  • Un colţişor de rai

Utile

  • athoscollection.ro
  • bluartdesign.bizoo.ro
  • icoaneortodoxe.com.ro
  • Însemne ortodoxe
  • magazinortodox.ro
  • skiadopoulosbros.gr
  • vesminte-mithra.ro
  • vesmintepreotesti-iasi.ro
  • www.amro.ro
  • www.art-mobirel.ro
  • www.artborder.gr
  • www.arttiffany.ro
  • www.bingbeng.ro
  • www.brodart.ro
  • www.churchitems.gr
  • www.clopote.md
  • www.clopote.ro
  • www.clopoteblotor.ro
  • www.cusutsibrodat.ro
  • www.dimbales.com
  • www.dixibijou.ro
  • www.evagelidisilias.gr
  • www.gallerybyzantium.com
  • www.geritrading.ro
  • www.ierorafeio.gr
  • www.iletrade.ro
  • www.jianuart.ro
  • www.landau.ro
  • www.lidar.ro
  • www.marmovest.ro
  • www.maryhit.com
  • www.mobilier-biserici.ro
  • www.msfc.ro
  • www.orthodoxmall.eu
  • www.pantex.ro
  • www.profiart.ro
  • www.reinvierea.ro
  • www.studio-vitralii.ro
  • www.stzosima.com
  • www.tarobrod.ro
  • www.textor-textiles.ro
  • www.textor.ro
  • www.theiconart.gr
  • www.ttc-stoffe.ro
  • www.vesminte.com
  • www.vesminte.ro
  • www.vesmintepreotesti.com
  • www.vesnavestments.com
  • www.xaxiras.com

Caută în site

Categorii articole

  • Album foto
  • Antiecumenism
  • Anunțuri
  • Articole și resurse în limba spaniolă
  • Atitudine
  • Audio
  • Cântări
  • Cărţi
  • Din Spania
  • Duhovnicești
  • Organizare
  • Parohie
  • Predici la Duminici și Sărbători
  • Program
  • Provita
  • Sfântul Nectarie
  • Știri și evenimente
  • Uncategorized
  • Viața parohiei
  • Video
  • Viețile Sfinților

Adresa parohiei şi programul liturgic

Adresa: Coslada, Calle del Ferrocarril 21-23

Programul liturgic săptămânal:

Luni:
09.00 – Paraclisul MD Prodromiţa.

Marţi:
09.00 – Paraclisul Sf. Ioan Botezătorul.

Miercuri:
08.00 – Taina Spovedaniei;
09.00 – Paraclisul Sf. Nectarie;
10.00 – Taina Spovedaniei.

Joi:
09.00 – Paraclisul Sf. Ioan Rusul

Vineri:
08.00 – Taina Spovedaniei;
09.00 – Paraclisul Maicii Domnului;
10.00 – Taina Spovedaniei.

Sâmbătă:
08.00 – Taina Spovedaniei;
09.00 – Paraclisul Sf. Mucenic Gheorghe;
10.00 – Taina Spovedaniei.
15.30 – Taina Spovedaniei şi Vecernia.

Duminică:
08.30 – Sfânta Liturghie.

În zilele praznicelor împărăteşti sau de pomenire a sfinţilor din timpul săptămânii, Sfânta Liturghie se săvârşeşte dimineaţa, potrivit programului anunţat în duminica dinaintea sărbătorii.

Paroh, Pr. George Cimpoca

Telefon: 677. 275. 236

Arhiva articolelor

  • ianuarie 2021 (14)
  • decembrie 2020 (39)
  • noiembrie 2020 (19)
  • octombrie 2020 (18)
  • septembrie 2020 (19)
  • august 2020 (30)
  • iulie 2020 (38)
  • iunie 2020 (41)
  • mai 2020 (12)
  • aprilie 2020 (37)
  • martie 2020 (25)
  • februarie 2020 (24)
  • ianuarie 2020 (28)
  • decembrie 2019 (28)
  • noiembrie 2019 (32)
  • octombrie 2019 (37)
  • septembrie 2019 (35)
  • august 2019 (19)
  • iulie 2019 (20)
  • iunie 2019 (37)
  • mai 2019 (53)
  • aprilie 2019 (38)
  • martie 2019 (31)
  • februarie 2019 (43)
  • ianuarie 2019 (56)
  • decembrie 2018 (37)
  • noiembrie 2018 (36)
  • octombrie 2018 (25)
  • septembrie 2018 (31)
  • august 2018 (13)
  • iulie 2018 (43)
  • iunie 2018 (49)
  • mai 2018 (58)
  • aprilie 2018 (72)
  • martie 2018 (77)
  • februarie 2018 (67)
  • ianuarie 2018 (77)
  • decembrie 2017 (45)
  • noiembrie 2017 (41)
  • octombrie 2017 (76)
  • septembrie 2017 (64)
  • august 2017 (50)
  • iulie 2017 (96)
  • iunie 2017 (50)
  • mai 2017 (38)
  • aprilie 2017 (58)
  • martie 2017 (72)
  • februarie 2017 (43)
  • ianuarie 2017 (39)
  • decembrie 2016 (52)
  • noiembrie 2016 (38)
  • octombrie 2016 (60)
  • septembrie 2016 (66)
  • august 2016 (33)
  • iulie 2016 (33)
  • iunie 2016 (66)
  • mai 2016 (62)
  • aprilie 2016 (56)
  • martie 2016 (52)
  • februarie 2016 (59)
  • ianuarie 2016 (58)
  • decembrie 2015 (53)
  • noiembrie 2015 (35)
  • octombrie 2015 (62)
  • septembrie 2015 (40)
  • august 2015 (76)
  • iulie 2015 (77)
  • iunie 2015 (69)
  • mai 2015 (77)
  • aprilie 2015 (72)
  • martie 2015 (118)
  • februarie 2015 (108)
  • ianuarie 2015 (72)
  • decembrie 2014 (62)
  • noiembrie 2014 (76)
  • octombrie 2014 (87)
  • septembrie 2014 (109)
  • august 2014 (94)
  • iulie 2014 (66)
  • iunie 2014 (103)
  • mai 2014 (110)
  • aprilie 2014 (104)
  • martie 2014 (149)
  • februarie 2014 (99)
  • ianuarie 2014 (128)
  • decembrie 2013 (113)
  • noiembrie 2013 (85)
  • octombrie 2013 (103)
  • septembrie 2013 (152)
  • august 2013 (128)
  • iulie 2013 (113)
  • iunie 2013 (79)
  • mai 2013 (53)
  • aprilie 2013 (51)
  • martie 2013 (53)
  • februarie 2013 (76)
  • ianuarie 2013 (81)
  • decembrie 2012 (53)
  • noiembrie 2012 (50)
  • octombrie 2012 (76)
  • septembrie 2012 (45)
  • august 2012 (53)
  • iulie 2012 (50)
  • iunie 2012 (46)
  • mai 2012 (70)
  • aprilie 2012 (38)
  • martie 2012 (52)
  • februarie 2012 (60)
  • ianuarie 2012 (64)
  • decembrie 2011 (66)
  • noiembrie 2011 (49)
  • octombrie 2011 (64)
  • septembrie 2011 (60)
  • august 2011 (64)
  • iulie 2011 (54)
  • iunie 2011 (52)
  • mai 2011 (49)
  • aprilie 2011 (31)
  • martie 2011 (42)
  • februarie 2011 (44)
  • ianuarie 2011 (41)
  • decembrie 2010 (42)
  • noiembrie 2010 (46)
  • octombrie 2010 (43)
  • septembrie 2010 (44)
  • august 2010 (46)
  • iulie 2010 (37)
  • iunie 2010 (62)
  • mai 2010 (34)
  • aprilie 2010 (28)
  • martie 2010 (35)
  • februarie 2010 (54)
  • ianuarie 2010 (49)
  • decembrie 2009 (59)
  • noiembrie 2009 (60)
  • octombrie 2009 (70)
  • septembrie 2009 (69)
  • august 2009 (55)
  • iulie 2009 (51)
  • iunie 2009 (62)
  • mai 2009 (49)
  • aprilie 2009 (30)
  • martie 2009 (13)
  • februarie 2009 (35)
  • ianuarie 2009 (38)
  • decembrie 2008 (24)
  • noiembrie 2008 (9)
  • octombrie 2008 (7)
Parohia “Sf. Nectarie Taumaturgul” - Coslada (Spania)
  • Prima pagina
  • Episcopul locului
  • Istoricul parohiei
  • Viaţa Sfântului Nectarie
  • Taine și ierurgii
    • Botezul
    • Cununia
    • Îndrumar de spovedanie
    • Parastasul
    • Spovedania
  • Familia preotului
  • Şcoala parohială
  • Programul liturgic
  • Contact
  • Español
Adresa bisericii parohiale: Calle del Ferrocarril
nr. 21-23, Coslada
Telefon: 0034.677 275 236