Îndemn
Biserica a progresat atâta timp cât a purtat cicatrice, dar n-a întârziat să se piardă îndată ce a început să-şi înalţe steaguri, stăpână pe sine. Timpul când creştinii erau daţi ca hrană leilor a fost mai glorios decât acela când ei au început să ia abonamente la spectacole religioase!
În momentul în care îl alegem pe Hristos trebuie să spunem un adio definitiv trecutului şi să începem o nouă naştere, un nou drum, o nouă aventură, fără niciun “dacă”, fără niciun “însă”, fără nici o altă rezervă sau compromis.
De ce nu te hotărăşti? De ce eziţi? Ce speri departe de El? Lasă-ţi colivia ta mică, chiar dacă e aurită; lasă-ţi hârtiile, chiar dacă sunt preţioase; lasă-ţi afacerile, chiar dacă sunt bănoase; lasă-ţi muncile, chiar dacă sunt urgente; lasă-ţi timpul liber, chiar dacă e dulce; lasă-ţi prietenii, chiar dacă sunt dragi. Lasă orice lucru şi mergi, aleargă. Nu amâna pe mâine… ziua de mâine nu-ţi aparţine şi poate că nu vei mai putea. Mai faci o afacere? Poate va fi ultima. Mai faci un tur? Poate vei cădea. Vrei să mai visezi o dată? Poate că acel vis nu se va sfârşi.
Lucrul cel mai bun este să porneşti. Inima nu se împarte: ori cu totul aici, ori cu totul dincolo. Nu mai fă calcule: iubirea nu cunoaşte matematica, nu ştie să calculeze. E mai bună apa căldicică decât cea rece, dar în iubire eşti ori cald, ori rece. Iar Mântuitorul nu te vrea căldicel. Treci râul şi rupe toate punţile în spatele tău. Trăieşte credincios şi liber în singura ţară a libertăţii: Dumnezeu. Să nu mai doreşti să te întorci la galere. Lumea nu mai este pentru tine patria ta, pentru tine este o ţară străină.
Ţi-ai ridicat privirea spre cer? Nu o mai întoarce spre noroi. Când ţi-ai ales calea, când ţi-ai văzut steaua, porneşte fără ezitare. Dacă ai vrea şi nu prea ai vrea,… nu mai pleci, ezitarea te ţine la sol. Te mai ţin nişte aţe, sfori, funii? Taie-le. Trecutul pe care-l laşi nu mai este al tău. Înalţă-ţi velele speranţei în viitorul pe care l-ai ales.
Dacă priveşti în urmă nu poţi merge înainte sau, dacă vei merge, călătoria ta va fi în amărăciune. Dacă inima ta plânge, pune-i căluş, dar du-o cu tine. E un copil capricios: nu o încredinţa nimănui pentru că îţi va face multe necazuri. Ţine-o cu tine şi… ÎNAINTE. Aleargă, aleargă fără oprire: timpul nu este acum un aliat al tău ci un competitor. “Aşteaptă”, îţi şopteşte trecutul. “Grăbeşte-te”, îţi strigă viitorul. “Întoarce-te”, geme trecutul. “Înaintează”, cântă viitorul.